Ion Lungu susţine o serie de propuneri de modificare a Codului Administrativ al României

Propunerile de modificare a proiectului Codului Administrativ al României, formulate de primarul Sucevei, Ion Lungu, alături de alţi primari de municipii, vor fi analizate de Guvern pentru a fi introduse în actul legislativ care ar urma să fie finalizat anul acesta.

„Luni am participat la Comitetul Director al Asociaţiei Municipiilor din România, unde au fost discuţii aprofundate pe tema proiectului Codului Administrativ al României. Este necesar un Cod Administrativ unic, în care să fie prevăzute toate lucrurile aferente administraţiei locale şi centrale, pornind de la prefect, primar etc.”, a spus Ion Lungu, care deţine funcţia de vicepreşedinte al AMR.

Printre problemele puse în discuţie este şi transformarea funcţiei de prefect din cea de înalt funcţionar public în demnitar.

„Avem o situaţie incertă şi în ceea ce priveşte primarul. Nu prea ştim ce suntem astăzi. Legea 215 spune că îndeplinim o funcţie de administraţie publică, în altă parte ne asimilează funcţionarilor publici... În măsura în care prefecţii vor fi consideraţi demnitari, vrem să fie şi primarii asimilaţi acestei categorii. Şi în privinţa drepturilor salariale sunt probleme, nu avem spor de vechime, atât primarii, cât şi viceprimarii”, a spus Ion Lungu.

Un alt aspect important care ar putea fi modificat, în baza propunerilor formulate de AMR, este trecerea instituţiilor de interes local în subordinea primarului, aşa cum era până în 2001.

„Implicarea primarului în rezolvarea problemelor de la Termica, TPL, ACET, adică toate unităţile subordonate primăriei, este foarte importantă. Când e vorba de alocare de fonduri, toţi vin la primar să ceară, dacă ceva merge prost acolo, de vină este primarul... Atunci, corect ar fi ca aceste instituţii să fie în subordinea primarului, în calitate de şef al administraţiei locale”, a menţionat edilul sucevean.

Alte solicitări venite de la primarii din ţară au vizat modificarea condiţiilor de aprobare a proiectelor de hotărâre de Consiliu Local privind problemele de patrimoniu cu 50% din voturi, nu două treimi, cum se procedează acum.

„La Suceava, când au fost probleme de acest gen, am făcut şedinţe extraordinare sau de urgenţă şi până la urmă nu au avut cum să nu voteze, pentru că oamenii văd că este un proiect în interesul comunităţii. Dar în ţară au fost numeroase situaţii în care au pierdut finanţări europene din cauza unor orgolii, a unor interese politice”, a explicat Lungu motivele acestei modificări propuse.

O altă dorinţă a primarilor de municipii din România este ca inventarul domeniului public să nu mai fie aprobat de Guvern, ci doar prin Consiliul Local, pentru că durează mult aprobarea acestuia.

„Dacă o stradă prinsă într-un proiect european are 1.502 în loc de 1.500 de metri, trebuie să modifici acel inventar al domeniului public, iar să apară o hotărâre de Guvern durează chiar şi 6 luni de zile, încât se poate pierde finanţarea. Sunt lucruri pe care noi, cei de la Asociaţia Municipiilor din România, le-am transmis ca amendament la acest proiect care este în dezbatere publică”, a concluzionat şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu, care, cu patru mandate de primar, se numără printre cei mai experimentaţi edili din România.

Prin elaborarea unui astfel de Cod Administrativ, legislaţia administraţiei publice va fi mai uşor de parcurs şi de înţeles de către funcţionari şi cetăţeni. Domeniile care vor face obiectul de reglementare al noului Cod Administrativ sunt administraţia publică centrală, prefectul, instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate, administraţia publică locală, statutul funcţionarilor publici şi statutul juridic aplicabil personalului contractual din administraţia publică, exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, răspunderea administrativă şi serviciile publice.