Consiliul Judeţean Suceava va acorda două titluri de Cetăţean de Onoare post-mortem pentru marii militanţi unionişti bucovineni Iancu Flondor şi Ion Nistor. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat luni, la întrunirea lunară a deliberativului, că în acest an Ziua Bucovinei, în 28 noiembrie, va fi marcată şi printr-o adunare solemnă a CJ, în cadrul căreia vor fi emise titlurile pentru cei doi militanţi unionişti.
Flutur a afirmat că aici, în Bucovina, trebuie acordată mai multă atenţie acestui eveniment şi ”trebuie să se vorbească mai mult despre asta” şi despre cei care au contribuit decisiv la unirea Bucovinei cu Regatul României.
Dr. Iancu Flondor a prezidat, la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, întrunit în Sala Sinodală din Palatul Mitropolitan din Cernăuţi, care a adoptat prin vot moţiunea Unirii Bucovinei cu Regatul României. Prin aceasta s-a hotărât "unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României".
La congres au participat 74 de membri ai Consiliului Naţional Român, şapte delegaţi germani, şase delegaţi polonezi şi 13 delegaţi din comunele ucrainene. Iancu Flondor a fost ales ca preşedinte al Consiliului Naţional Român şi a devenit primul şef al Guvernului român în Bucovina. La data de 18 decembrie 1918, Iancu Flondor a fost numit în funcţia de ministru secretar de stat, fără portofoliu, însărcinat cu administrarea Bucovinei în Guvernul Ion I.C. Brătianu. În această calitate, el a pus bazele noii administraţii româneşti în Bucovina: a introdus limba română în învăţământ, în administraţie, justiţie etc.; a angajat funcţionari din rândul autohtonilor; a militat pentru recuperarea depozitelor din băncile austriece; a sprijinit presa românească; a promovat democratizarea vieţii publice şi a pledat în favoarea intereselor ţăranilor în cadrul elaborării proiectului de reformă agrară ş.a.
Istoricul Ion I. Nistor a fost membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”. A fost profesor la universităţile din Viena şi Cernăuţi, rector al Universităţii din Cernăuţi, profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române, director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaş al Partidului Naţional Liberal, fost ministru de stat, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii şi, în final, al Cultelor şi Artelor.