Printează articolul
Trimite e-mail
Şcoala Gimnazială „Petru Rareş” din Probota, Dolhasca, este prinsă pe picior greşit de venirea anotimpului rece, 250 de elevi fiind condamnaţi să înveţe în frig, în săli de curs în care temperatura nu depăşeşte 10 grade Celsius. Cu un grad, poate două sau trei mai mult ca afară, unitatea nefiind în acest moment racordată la vreo sursă de căldură.
În prag de iarnă, elevi şi profesori dârdâie de frig în sălile de clasă, cu toate că poartă câte două rânduri de haine pe ei. Mai mult, dimineaţă, la ora 8.00, când elevii mai mici încep orele de curs, temperaturile sunt de-a dreptul vitrege. Înfofoliţi, stau ca pinguinii pe banchiză. Paradoxul cel mai mare vine din faptul că în cadrul şcolii, în ultimul an de zile, s-au făcut lucrări de modernizare, reabilitare şi extindere, urmând ca în luna noiembrie să fie tăiată panglica inaugurală. S-au făcut şi achiziţii importante şi deloc ieftine, s-au cumpărat două centrale, s-au montat ţevi de cupru, s-au pus calorifere noi, unele nedesfăcute nici acum din ţiplă, toate cu rol decorativ deocamdată.
Taman când să fie puse în funcţiune, Ministerul Dezvoltării, cel care a finanţat proiectul, anunţa sec că sistează plăţile pentru investiţiile în derulare, întrucât a fost epuizat bugetul pentru anul în curs.
În timpul vizitei noastre de la Probota, de circa trei ore, reţeaua electrică a cedat de câteva ori din cauza suprasarcinii, astfel că funcţionarea unor aeroterme sau calorifere electrice nu este sub nici o formă o alternativă de a încălzi clădirea.
Frigul e cea mai mare problemă de la Probota, însă nu singura, după cum aveam să simţim pe propria piele. În mod hilar, la un moment dat am fost puşi în situaţia de a ne feri picioarele de un şoricel care se plimba în voie. Şi am aflat că sunt mulţi în şcoală, iar prezenţa lor nu mai miră pe nimeni.
Contrastele din şcoală
Pe măsură ce trece timpul, frigul din şcoală ajunge până la oase şi parcă nici gecile groase, nici hanoracele flauşate sau căciuliţele nu-şi mai fac cum trebuie treaba.
„E foarte frig. Nu-s condiţii. Avem şase ore pe zi. Aşa e toată ziua”, ne spune o elevă de clasa a VIII-a.
De partea cealaltă, mulţi părinţi au refuzat să-şi trimită copiii la şcoală pentru a nu fi nevoiţi ca mai apoi să-i trateze de viroze.
Diriginta unei clase ne spune că „e pe antibiotice”, aceasta mărturisind că speră „să se rezolve în cel mai scurt timp. Dimineaţa e mai rece, dar şi după-amiază. Ni s-a tot promis”.
Nemulţumirea cadrelor didactice faţă de frigul din şcoală, faţă de reţeaua electrică ce cade de câteva ori pe oră, e evidentă. Au parte de o şcoală aproape nouă, cu mobilier nou şi săli de clasă care arată „ca la oraş”, însă cu scăpări majore şi inadmisibile din partea proiectantului.
Lucrările de reabilitare şi extindere au fost demarate la şcoala din Probota în 2009, însă au fost sistate la scurt timp din lipsă de fonduri. Noul corp început, unul lipit de clădirea veche, a trecut în conservare tocmai până în 2015, când constructorii s-au apucat din nou de treabă.
Investiţia va fi finalizată în luna noiembrie, însă scăpările proiectului sunt vizibile.
Printre ele şi un hol mare al clădirii, fără sursă de lumină naturală, care face legătura cu mai multe săli de clasă, unde nu a fost tras curent electric şi unde bezna este de nepătruns.
Referitor la frig şi la celelalte nereguli, Silvia Tailup, directoarea liceului din Dolhasca, sub a cărui coordonare este şi şcoala din Probota, a arătat: ”Probabil sunt şase, şapte grade în şcoală şi ştim că acestea sunt condiţii improprii pentru desfăşurarea activităţilor educative. Am discutat acest aspect şi cu domnul primar, are la cunoştinţă situaţia existentă în şcoală, drept pentru care a făcut demersuri în vederea finalizării lucrărilor la centrala termică. Au venit părinţi la şcoală, au reclamat situaţia şi le înţelegem nemulţumirile”.
Şoareci şi elevi, împreună la şcoală
Cum lucrările de reabilitate nu au fost finalizate, reprezentanţii şcolii au spus „pas”, în acest an şcolar, serviciilor de deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie. Greşeală mare, din moment ce micile rozătoare se plimbă în voie prin şcoală, în săli de curs şi prin birouri, sub nasul elevilor şi al profesorilor. Inadmisibil şi dezgustător, de vreme ce şoarecii pot fi un pericol pentru sănătatea elevilor.
Directoarea Silvia Tailup explică faptul că la „Liceul Tehnologic din Dolhasca s-a încheiat un contract de deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie cu o firmă specializată, însă la Probota nu s-au efectuat pentru că nu sunt finalizate lucrările de construcţie. Când se vor recepţiona sălile şi se vor finaliza lucrările vom deratiza”.
Autorităţile locale caută rezolvarea
Scenariul unde copii de 6 ani stau în frig nu poate avea nici o scuză din partea autorităţilor. Totuşi, explicaţii se găsesc.
Decebal Dumitru Isachi, primarul oraşului Dolhasca, a explicat că „finanţarea proiectului se derulează prin Ministerul Dezvoltării, minister care a sistat în luna septembrie plăţile pentru investiţiile în derulare, întrucât a epuizat bugetul pentru anul în curs. Suntem în această situaţie din cauza acestui aspect”.
Isachi a arătat că din bugetul primăriei a fost imposibil să continue investiţia, însă recent a identificat o sursă din bugetul local care îi va permite soluţionarea problemei.
„Există un proiect de hotărâre de Consiliu Local prin care vrem să alocăm o sumă de bani tocmai în vederea finalizării unor lucrări de acolo. Am identificat nişte sume în bugetul local, este vorba mai exact de 156.000 de lei. Îmi pare rău că nu am reuşit mai devreme, dar nu am găsit surse de finanţare pentru finalizarea acestei lucrări. Este într-adevăr o situaţie care nu ne onorează. Lipsa banilor îşi spune cuvântul de multe ori”, a completat primarul din Dolhasca.
Dacă îşi va primi banii, constructorul s-a angajat ferm că într-o săptămână ar putea finaliza lucrările la sistemul de încălzire de la Şcoala Probota.
Proiect de şcoală nouă, abandonat din lipsa unui aviz
Problemele parcă se lipesc de Şcoala Gimnazială Probota şi multe dintre ele nu sunt de ieri, de azi.
În urmă cu mai mult de zece ani s-a decis ca şcoala din Probota să funcţioneze într-un sediu nou, modern, pe un teren situat vizavi de Mănăstirea Probota.
Lucrările au demarat cu toate că noua clădire nu primise aviz de la Ministerul Culturii şi Cultelor, obligatoriu dat fiind faptul că instituţia de învăţământ urma să fie ridicată în zona de protecţie a unui monument istoric din patrimoniul UNESCO.
Cu toate că edificiul avea finanţarea asigurată prin Banca Mondială, lucrările au încetat întrucât nu au fost respectate prevederile legale pentru construcţii în zona de protecţie a monumentelor. Firma de construcţii a apucat să ridice un etaj al clădirii, „la roşu”, însă tabloul de la faţa locului este dezolant. Construcţia este degradată, invadată de vegetaţie, gunoaie şi vreascuri aruncate.
