În urma acordului dat de Consiliul Local al Municipiului Fălticeni, prin aprobarea în urmă cu o săptămână a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Muzeului Fălticenilor “Vasile Ciurea”, a organigramei şi statului de funcţii pentru primii trei ani de funcţionare, Primăria Municipiului Fălticeni a solicitat Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor din cadrul Ministerului Culturii avizul în vederea înfiinţării muzeului.
“Am depus la Bucureşti un draft privind înfiinţarea Muzeului Fălticenilor <Vasile Ciurea>, ne-au fost solicitate documente suplimentare, inclusiv aprobarea în Consiliul Local a Regulamentului de organizare şi funcţionare, a organigramei şi statului de funcţii. Pe 20 octombrie am depus la Ministerul Culturii documentaţia completă şi urmează ca în cel mai scurt timp să obţinem avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor pentru a ne putea apuca de treabă. Muzeul <Vasile Ciurea> îl înfiinţăm în clădirea Bibliotecii <Eugen Lovinescu> pe care în prealabil o reabilităm pe bani europeni, iar cea mai viabilă variantă pentru mutarea bibliotecii este la parterul clădirii din spatele Primăriei, în care a funcţionat Judecătoria.Chiar dacă renovăm clădirea pentru a-şi păstra destinaţia, oricum trebuie mutată biblioteca cel puţin pe perioada lucrărilor de reabilitare şi modernizare”, ne-a pecizat primarul Cătălin Coman.
Reînfiinţarea Muzeului Fălticenilor înseamnă şi remedierea unei nedreptăţi făcute lui Vasile Ciurea
În oraş, Muzeul Fălticenilor ar putea deveni punctul central al unui proiect mai amplu, sub genericul „Complexul muzeal Fălticeni”. Acest proiect poate avea componente reprezentate de muzeele din oraş dar şi de casele memoriale vechi, încă existente, toate având menirea de a valorifica spaţiul muzeistic şi patrimoniul colecţiilor şi de a constitui obiective de atracţie pentru vizitatorii din ţară şi din străinătate în municipiul Fălticeni. Reînfiinţarea Muzeului Fălticenilor ar reprezenta şi remedierea unei nedreptăţi pentru Vasile Ciurea, omul care, conştient de rolul unui muzeu în instruirea şi educarea oamenilor, deşi lovit de mari decepţii şi mari nedreptăţi, a reuşit, de cele mai multe ori prin mijloace şi sacrificii proprii, să prezinte lumii o colecţie închegată de obiecte de preţ.
“Luând în considerare faptul că Muzeul Fălticenilor deţine câteva din cele mai valoroase bunuri istorico-arheologice din patrimoniul cultural mobil al zonei Fălticeni, multe dintre ele fiind unicate, muzeul se adresează deopotrivă specialiştilor, dar şi publicului larg. Astfel, instituţia va colecţiona, conserva, cerceta şi expune, în scopul cunoaşterii şi educării, mărturii materiale legate, în special de istoria, etnografia, cultura teritoriului din zona de sud a judeţului Suceva. Activităţile specifice de cercetare-dezvoltare preced în chip firesc expunerea şi valorificarea muzeală a patrimoniului păstrat în colecţiile găzduite şi neexpuse la Galeria Oamenilor de Seamă, Muzeul de Artă <Ion Irimescu> şi Muzeul Apelor <Mihai Băcescu>", a declarat primarul Cătălin Coman.
Acesta a mai precizat că "referitor la locaţia acestui muzeu, aducem ca argument faptul că localul vechiului muzeu există şi a rămas una din clădirile emblematice ale Fălticeniului, fiind înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din România. Precizăm că el se află localizat în plin centrul municipiului, aşa că despre accesibilitatea către acest loc nu se pune problema. Clădirea fiind generoasă, în muzeu vor fi create spaţii special amenajate pentru organizarea de conferinţe, dezbateri, concursuri etc., activităţi ce pot fi preluate şi de mass-media, în special de televiziune, în cadrul unor programe de educaţie ştiinţifică şi tehnică”.
Muzeul Fălticenilor “Vasile Ciurea” va funcţiona în subordinea Serviciului Cultură – Muzee din cadrul primăriei şi va avea cinci angajaţi: un muzeograf, un conservator, un restaurator, un documentarist şi un supraveghetor. Conform solicitării consilierului local Gheorghe Aldea, se va înfiinţa o comisie formată din consilieri locali şi angajaţi ai primăriei care va face toate demersurile necesare în vederea recuperării în totalitate a bunurilor care au aparţinut Muzeului “Vasile Ciurea” în momentul desfiinţării (anul 1968).
Muzeul Fălticenilor, desfiinţat după 54 de ani de funcţionare
În anul 1914, se semna la Fălticeni „actul de naştere” al Muzeului Fălticenilor, din care oraşul îşi făcea un titlu de mândrie şi care va rămâne un reper important în cultura locală, dar şi naţională. Istoria muzeului începe însă mai devreme de 1914 şi este strâns legată de profesorul Vasile Ciurea, a cărui viaţă a fost pusă, fără răgaz şi cu o rară intensitate, în slujba muzeului.
În 1940, muzeul dispunea de peste 7.000 de piese, expuse tematic în 11 secţiuni. Cu toată vitregia timpului, muzeul a mers progresând, adunându-se în el tot ce merita, din punct de vedere cultural, artistic şi istoric, să rămână nepierdut, neruinat sau înstrăinat. Muzeul cuprindea şi o valoroasă bibliotecăcare dispunea de peste 4.000 de cărţi, studii, ziare, reviste, acte şi note personale, fotografii, albume, manuscrise.
În 1968, cei aflaţi la cârma destinelor culturii sucevene au reorganizat toate muzeele din judeţ, printre cele desfiinţate fiind Muzeul Fălticenilor. O bună parte din biblioteca muzeului desfiinţat (cărţi, documente şi manuscrise) a fost transferată la „Galeria Oamenilor de Seamă”, o parte din exponate au fost transferate în cadrul Muzeului Regiunii Suceava, apoi la Muzeul de Istorie al Bucovinei, o parte au rămas în localul fostului Sfat Raional. Un număr destul de mare de exponate, în special de istorie, au fost duse la Ruginoasa şi la Iaşi, iar restul a fost donat şcolilor din localitate pentru a fi folosit ca material didactic. În 1974, partea etnografică şi câteva vestigii arheologice au fost strămutate în localul unde va funcţiona Muzeul "Irimescu”, unde se găsesc şi azi. Alte două săli de la Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” adăpostesc din 1982muzeul şi strădaniile lui Vasile Ciurea.