Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Reluarea circulaţiei feroviare de la Suceava la Putna a rămas doar o promisiune neonorată, cel puţin pentru acest an. Au trecut mai bine de şase luni de zile de la întâlnirea care a fost organizată la Mănăstirea Putna, unde, în martie, au fost prezente nume importante din conducerea CFR Călători şi CFR Infrastructură. După o vară în care la linie nu s-a lucrat deloc, cei de la CFR Călători pasează acum responsabilitatea, într-un răspuns oficial, către CFR Infrastructură. CFR Călători a precizat că a făcut demersuri pentru reluarea circulaţiei feroviare, are trenuri disponibile, dar administratorul infrastructurii nu a făcut lucrări de reabilitare.
„În măsura în care se vor efectua lucrările de reabilitare a infrastructurii se poate relua operarea trenurilor de călători pe această secţie”, se arată în răspunsul CFR Călători – Direcţia Comercial.
Aceasta este de fapt una din marile probleme ale CFR din ultimii ani, segmentarea în mai multe companii, ai căror oameni se comportă adesea de parcă ar fi rivali şi în concurenţă, în deserviciul călătorilor.
O întâlnire promiţătoare care nu a adus nimic concret
În luna martie a acestui an, la solicitarea celor de la CFR, la Mănăstirea Putna, sub organizarea stareţului Melchisedec Velnic, au fost convocaţi primari şi directori de şcoli din localităţile tranzitate de calea ferată, s-au scris şi semnat memorii, iar concluzia a fost că linia va suporta lucrări minime de reparaţie, iar trenurile vor fi repuse în circulaţie.
Şeful CFR Călători, Regionala Iaşi, Constantin Axinia, şeful CFR SA Regionala Iaşi - Infrastructură, Radu Pipa, şi directorul comercial al CFR Călători SA Bucureşti, Marcel Litră, au venit atunci la Putna cu studii de trafic privind publicul ţintă al trenurilor (angajaţi de la societăţile comerciale în continuă dezvoltare din zona Rădăuţi-Vicov, elevi, cadre didactice, plus pelerini, în anumite perioade, pentru care se vorbea de trenuri speciale), dar şi cu detalii tehnice despre starea liniei şi costurile necesare pentru lucrări minime care să permită reluarea traficului.
Ulterior chiar şeful CFR Călători România, Iosif Szentes, a declarat că redeschiderea traficului feroviar pe această linie este una din priorităţile companiei pentru acest an.
Din păcate, după aceste declaraţii şi întâlniri aparent serioase şi constructive, s-a aşternut liniştea.
Susţinători importanţi ai redeschiderii traficului feroviar
Primarul din Putna, Gheorghe Coroamă, este unul din cei care au trimis numeroase memorii la companiile CFR.
„Mereu s-au inovat calcule financiare, dar poate nu ar trebui să ne gândim mereu doar la bani şi pe termen scurt. Pot să vă spun că Putna a pierdut un proiect european şi pentru că nu am avut tren, era unul dintre criteriile care ne aducea punctaj. Calea ferată ar fi un transport sigur şi necesar pentru putneni”, a declarat Gheorghe Coroamă. De exemplu, pentru studenţii din zona Rădăuţi-Putna trenurile ar fi de departe cea mai bună opţiune, atât pentru a ajunge la Suceava, dar şi la Iaşi.
Și stareţul Melchisedec Velnic a declarat că foarte multă lume îl întreabă de ce trenurile nu mai ajung la Putna şi s-a arătat dispus ca biletul de tren să fie şi bilet de intrare la mănăstire şi la muzeu.
Costurile calculate de la cei de la CFR Infrastructură pentru a se putea circula din nou spre Putna
Pe cei 39 de kilometri de cale ferată de la Dorneşti la Putna, pe care nu se mai circulă din 2012, nu s-a început nici un fel de lucrare.
În urma analizelor făcute rezultă că ar fi necesară suma de 1.400.000 de lei pentru lucrări minime la linie. Banii ar fi în principal pentru schimbarea a 6.500 de traverse din lemne putrezite.
Alţi 1.100.000 de lei ar fi necesari pentru lucrări la instalaţii. Ultimele ar putea fi reduse dacă se va renunţa la trecerile la nivel cu calea ferată cu semnal sonor din Rădăuţi, care să fie înlocuite cu trecerile semnalizate doar cu indicator de avertizare „Crucea Sf. Andrei”.
