Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Principala instituţie de învăţământ suceveană, Universitatea „Ştefan cel Mare”, a sărbătorit ieri deschiderea noului an universitar 2016-2017, fiind organizate festivităţi atât pentru întregul organism universitar, cât şi pentru fiecare facultate în parte: Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Facultatea de Inginerie Alimentară, Facultatea de Mecanică, Mecatronică şi Management, Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, Facultatea de Istorie şi Geografie, Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Facultatea de Silvicultură, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică şi Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei.
Peste 3.200 de noi studenţi la USV
Festivitatea de deschidere a anului universitar la USV a avut loc în Auditorium „Joseph Schmidt”, de la ora 09:00. După tradiţionalul imn „Gaudeamus”, care a fost ascultat sau chiar intonat de cei prezenţi, ridicaţi în picioare, atât la început cât şi la sfârşit, rectorul USV, Valentin Popa, a fost invitat să ia cuvântul, în faţa numeroşilor auditori: „Ca la începutul fiecărui an universitar, doresc să urez bun venit celor aproape 3.200 de noi studenţi admişi la cele 40 de programe de licenţă, 34 de programe de master şi, în egală măsură, doresc să urez un bun venit celor peste 60 de noi doctoranzi înmatriculaţi în cele 14 domenii în care USV a organizat admitere în acest an”.
Faptul că universitatea suceveană este într-un trend ascendent, atât în preferinţele celor care vor să urmeze cursurile unei facultăţi, să devină masteranzi sau să facă doctorate, cât şi ca dezvoltare organică, rezultă clar din evoluţia ultimilor ani, în care USV a ajuns de la 3.842 de studenţi, în 1999, la peste 9.100, în prezent.
În aceeaşi perioadă, programele de studii au devenit de patru ori mai numeroase, de la 25 la 102, numărul de computere a crescut de 150 de ori, suprafaţa campusului aproape că s-a dublat, la fel ca şi numărul cadrelor didactice, suprafaţa clădirilor alocate procesului educaţional a crescut de şase ori, la 66.722 de mp, iar finanţările atrase pentru cercetare au ajuns de la 100.000 de euro, la aproape 15 milioane de euro.
„Pentru toate aceste frumoase rezultate doresc în primul rând să felicit bobocii care au ales USV şi îi încredinţez că au făcut alegerea corectă. Doresc să îi felicit şi pe colegii mei care, prin eforturi constante, s-au identificat cu viaţa universităţii, au contribuit la realizările ei şi nu au contenit să promoveze realităţile vieţii universitare. Lor li se datorează creşterea considerabilă, în ultimii ani, a imaginii USV. Nu vorbim însă de imagini, ci de realităţi. Imaginea e consecinţa lor firească”, a subliniat rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava.
Marele eveniment al anului universitar 2016-2017
Faptul că Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava are de acum 10 facultăţi, în loc de 9, cât erau până nu demult, ca urmare a înfiinţării Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative, este considerat de rectorul Valentin Popa „marele eveniment al anului universitar 2016-2017”.
„Este o facultate născută prin reorganizarea facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, care va gestiona două programe la licenţă – Drept şi Administraţie publică, şi două masterate – Drept European şi Management şi Administraţie Europeană. Numărul de studenţi este de aproximativ 650”, a precizat rectorul USV.
Lupta pentru locurile fără taxă
Rectorul USV a punctat un aspect de mare interes pentru studenţi şi părinţi deopotrivă – numărul limitat de locuri bugetate, comparativ cu numărul foarte mare de solicitări din partea celor care îşi doresc să înveţe la Suceava.
„În timp ce cele mai multe dintre universităţile de stat din România nu au reuşit să-şi ocupe locurile bugetate alocate de Ministerul Educaţiei, mai ales pe baza tradiţiei, universitatea noastră a înmatriculat studenţi cu taxă la licenţă cu peste 30% mai mulţi faţă de locurile bugetate, iar numărul masteranzilor a fost dublu comparativ cu numărul de locuri bugetate. Suntem o universitate de stat şi principalul scop este să oferim gratuit educaţie. Pentru aceasta însă trebuie să avem o alocare a numărului de locuri bugetate în raport cu cerinţele tinerilor care aleg să studieze în universitatea noastră. În anul universitar 2016-2017 pornim la drum cu un număr record de locuri bugetate – 1.862, dar încă insuficient. Totuşi, numărul de locuri alocat de minister reflectă măsura competitivităţii noastre.
Din nou, solicit conducerii Ministerului Educaţiei elaborarea unei metodologii de alocare a locurilor bugetate şi renunţarea la distribuirea discreţionară a acestora către universităţile de stat care, poate tocmai datorită neatractivităţii lor, nu reuşesc să le ocupe. Anual, mii de locuri bugetate se pierd sau sunt transformate, în timp ce în multe universităţi performante, cum este USV, nu toţi studenţii au acces la învăţământul gratuit. Sintagma <învăţământ axat pe student> rămâne o ipocrizie atâta timp cât locurile bugetate nu sunt distribuite universităţilor în care vor studenţii să înveţe. Invit studenţii şi organizaţiile studenţeşti să lupte pentru acest demers”, a spus rectorul Valentin Popa.
„Universitatea suceveană nu este un consumator al banului public, ci contribuie la bugetul de stat”
Discursul de începere a anului universitar a fost punctat cu mai multe remarci acide la adresa instituţiilor statului şi a administraţiei locale.
Remarcând prezenţa în sală a reprezentanţilor Prefecturii Suceava, ai Consiliului Judeţean şi ai Primăriei Suceava, rectorul USV a ţinut să le transmită că „se află într-o instituţie în care, chiar dacă se numeşte de stat, în realitate este o instituţie contributoare net la bugetul de stat şi la cel local”.
Mai exact, în 2015, USV a virat bugetului de stat sume cumulate care le depăşesc cu peste 5 milioane de lei pe cele primite pentru finanţarea învăţământului.
„Acest lucru a fost posibil mai ales datorită veniturilor proprii încasate şi mai ales contractelor cu finanţare nerambursabilă atrase de universitarii suceveni. Contracte care au reprezentat aproximativ 50% din bugetul de 110 milioane de lei al USV. Universitatea suceveană nu este un consumator al banului public, ci contribuie la bugetul de stat şi, prin impozitele şi taxele plătite, asigură, într-o anumită măsură, şi salariile din cadrul autorităţilor locale şi regionale. Poate acest argument suplimentar, alături de imensele avantaje ale existenţei unei universităţi puternice în Suceava, va determina aleşii locali să pună necesităţile USV mai sus în clasamentul propriilor priorităţi.
În toţi aceşti ani postrevoluţionari nu a existat nici un proiect semnificativ de dezvoltare în care Universitatea şi Primăria Suceava sau Consiliul Judeţean să fie parteneri. Dacă existau, poate că oraşul s-ar fi dezvoltat la fel de frumos cum s-a dezvoltat şi Universitatea”, a apreciat rectorul Valentin Popa.
El a dat totuşi şi un exemplu recent de implicare a USV în realizarea clusterului regional inovativ de bioeconomie Suceava – Botoşani, în care Universitatea este asociată cu Primăria Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, Primăria Botoşani, Camerele de Comerţ din cele două judeţe şi 12 firme private.
Pe marginea acestei idei a punctat şi prorectorul USV, Ştefan Purici: „De-a lungul ultimelor decenii Universitatea a demonstrat nu doar că este cel mai important formator din partea de nord a Moldovei lui Ştefan, ci şi un motor al dezvoltării regionale, al inovării şi al deschiderii. Dacă ne dorim o regiune puternică, un municipiu dinamic şi prosper, suntem condamnaţi să colaborăm cât mai strâns, cât mai inteligent şi în cele mai diverse domenii, spre binele comunităţii”.
Numărul studenţilor străini, cu 30% mai mare decât în anul precedent
Un alt aspect important al noului an universitar este faptul că ieri au început cursurile la USV peste 170 de studenţi străini, în principal din Republica Moldova şi Ucraina, adică cu peste 30% mai mulţi decât în anul universitar precedent.
De altfel, rectorul USV a menţionat faptul că „universităţile din România ar trebui să privească mai degrabă spre Est decât spre Vest”, precizând că este o orientare firească ca studenţii de acolo să fie interesaţi să înveţe în România, în timp ce e mult mai puţin probabil ca Universitatea suceveană să atragă studenţi din ţările occidentale, cu un nivel de trai şi de civilizaţie mai ridicat.
