Printează articolul
Trimite e-mail
60 de factori şi lucrători poştali din municipiul Suceava au participat marţi dimineaţă la o grevă spontană în curtea Oficiului Poştal de Distribuire Suceava, nemulţumiţi de blocarea negocierilor legate de mai multe revendicări făcute conducerii Companiei Poşta Română, începând din această primăvară.
Acţiunea grevistă de marţi dimineaţă a avut loc în toate judeţele şi este o continuare a acţiunilor începute cu mitingul din 7 mai 2016, în urma căruia ministrul Comunicaţiilor la vremea respectivă, Marius Bostan, şi-a asumat o parte din revendicările lucrătorilor poştali. Carmen Baciu, preşedintele executiv al Sindicatului Lucrătorilor din Poşta Română, ne-a declarat: „În urma măsurilor luate de ministrul de atunci, dintre toate revendicările protestatarilor un singur lucru s-a rezolvat, şi anume crearea cadrului legislativ pentru acordarea de concedii de odihnă pentru posturile unice, adică pentru factorii poştali care de ani de zile nu mai puteau să-şi ia concediu pentru că nu aveau cu cine să fie înlocuiţi. Acest lucru a fost soluţionat în urma miilor de semnături ale lucrătorilor poştali din toată ţara şi a susţinerii obţinute de sindicat şi protestatari din partea vicepremierului Costin Borc, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 27/2016, prin care s-a modificat Legea nr. 13 a Serviciilor Poştale. Celelalte revendicări au rămas în discuţie, să se găsească soluţii în timp pentru rezolvarea lor.”
Pe 25 august 2016 a avut loc o întâlnire între conducerea Poştei Române şi reprezentanţi ai Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, liderii companiei fiind de acord cu o majorare salarială cerută de sindicat, de 200 de lei de persoană. Compania a agreat acest lucru, în sensul că era de acord cu majorarea, urmând ca până pe 16 septembrie să se stabilească cuantumul care să fie încadrat în bugetul stabilit pentru acordarea salariilor şi să comunice partenerului de dialog suma şi data aplicării acestei majorări.
În urma schimbărilor de la Ministerul Comunicaţiilor, înţelegerea nu a mai fost respectată
Ulterior, după venirea Deliei Popescu la conducerea ministerului, Consiliul de Administraţie al Poştei Române a votat, în şedinţa din 13 septembrie, că nu este de acord cu această majorare salarială, trei membri din cinci votând împotrivă. În această situaţie asistăm la un blocaj al acestor negocieri, conducerea companiei ne mai având mandatul de a participa la negocieri. Soluţii pentru rezolvarea acestor revendicări s-ar fi găsit, dar deocamdată sunt în stand-by din cauza poziţiei Consiliului de Administraţie.
Din dorinţa de deblocare a negocierilor, vineri, 23 septembrie, o comisie din partea Sindicatului Lucrătorilor din Poşta Română (SLPR) a fost primită la minister, unde au fost reluate aceste discuţii. În cadrul lor a fost prezentat faptul că fostul ministru şi-a asumat o parte din revendicările salariaţilor companiei, iar Delia Popescu a declarat la rândul ei că va sprijini continuarea acestor negocieri. În cursul acestei săptămâni, actualul ministru al Comunicaţiilor va solicita Consiliului de Administraţie al Companiei Poşta Română o întâlnire în cadrul căreia consiliul să cheme conducerea companiei şi să-i dea mandatul pentru a participa din nou la negocierile care vor fi reluate. Acest lucru le dă speranţe sindicaliştilor că dacă negocierile vor reîncepe, o parte din revendicări vor fi soluţionate.
Problemele apărute în ultimii ani la Poşta Română au adus compania într-o situaţie dificilă
Poşta Română a acumulat datorii mari la stat în ultimii ani de funcţionare şi are nevoie de o capitalizare pentru a putea funcţiona în continuare. Compania are drept acţionar majoritar Ministerul Comunicaţiilor, cu 75% din acţiuni, 25% aparţinând Fondului Proprietatea. Fondul Proprietatea a agreat să participe cu cotă parte la capitalizarea care a fost solicitată, ca soluţie de acoperire a datoriilor pe care le are compania la această dată. Urmare a analizei cerute de Comisia Europeană de la Bruxelles, se pare că se va acorda o capitalizare în valoare de 50 de milioane de euro. Din această sumă, 33 de milioane de euro vor trece direct la buget, pentru acoperirea datoriilor companiei către stat, datorii generate de amenzile date de-a lungul anilor, la care s-au adăugat dobânzile.
Ca o surpriză neplăcută, din analiza făcută de Comisia Europeană s-a considerat că indemnizaţia acordată prin Ordonanţa 36/2013, când mai mult de 3.600 de salariaţi ai companiei au fost disponibilizaţi, a fost considerată ajutor de stat, iar banii ar urma să fie restituiţi. Liderilor de sindicat nu li se pare corect ca numai disponibilizaţilor Poştei Române să li se pretindă să restituie aceşti bani. Sub incidenţa aceleiaşi ordonanţe au fost mai mulţi agenţi economici care aveau datorii mult mai mari decât Poşta Română şi pentru care acea indemnizaţie nu a fost considerată un ajutor de stat. O altă surpriză venită din partea Comisiei Europene a fost legată de comisionul primit în companie pentru distribuirea pensiilor, forul european considerând că acest comision ar trebui restituit la buget, chiar dacă el a fost negociat şi aprobat şi reprezintă contravaloarea unor servicii.
Salariaţii Poştei Române se plâng că muncesc mult pentru un profit minim, un profit care ar trebui reinvestit. Reţeaua de lucru este foarte întinsă, echipamentul IT folosit este perimat, cedează imprimantele pe care de multe ori le repară angajaţii, chiar dacă de ani de zile prioritatea managementului companiei este investirea în aceste echipamente. În aceste condiţii de infrastructură zero sindicaliştii spun că e foarte greu să se încheie contracte care să aducă venituri considerabile companiei. De aceea angajaţii aşteaptă cu toţii rezultatul noilor negocieri.
