În ciuda multitudinii de metode contraceptive, mai sunt sucevence care recurg la avort

Medicina a ajuns la nivelul la care oferă o gamă largă de metode contraceptive, dar cu toate acestea mai există destule femei care recurg la avort pentru a întrerupe cursul unei sarcini. Desigur, avortul face parte din drepturile fundamentale ale femeii, ea este singura care decide dacă vrea să ducă sarcina la bun sfârşit sau să renunţe la ea, însă având în vedere că o astfel de intervenţie chirurgicală nu este lipsită de consecinţe, atât în plan emoţional, cât şi fizic, inclusiv sterilitate, o meditaţie mai aprofundată înainte de luarea deciziei ar fi de dorit. Conform informaţiilor puse la dispoziţie de directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, dr. Cătălina Zorescu, în prima jumătate a acestui an în spitalele şi cabinetele de obstetrică şi ginecologie publice din judeţ au fost efectuate 48 de avorturi la cerere, dintre care patru la categoria de vârstă 15-19 ani.

În cabinetele private, numărul avorturilor la cerere a fost de trei ori mai mare, respectiv 145. La aceeaşi categorie de vârstă menţionată, au solicitat întreruperea sarcinii 17 tinere. Cea mai numeroasă categorie de femei care a solicitat avortul este cea cu vârste între 25 şi 29 de ani, 14 în spitale publice şi 32 în cabinete particulare.

Anul trecut, 692 de femei din judeţ au recurs la un avort la cerere, 211 în spitale publice şi 481 în clinici private. Atât anul trecut, cât şi anul acesta, majoritatea provin din mediul rural – 118 în acest an şi 460 în 2015. Îmbucurător este că în 2016 nu s-a înregistrat deocamdată nici un avort la copile sub 15 ani.

Numărul gravidelor sub 15 ani este în creştere

Anul trecut, patru adolescente mai mici de această vârstă au ajuns la spital cu avort incomplet, însă în anii precedenţi au fost şi cazuri de fete sub 15 ani care au mers la spital sau la cabinete private pentru a li se face avort la cerere – trei în 2011, câte un caz în 2012 şi 2013, două în 2014.

A crescut, în schimb, numărul gravidelor sub 15 ani, de la 10-11 în 2010-2011, 14 în 2012, 15 în 2013, 17 în 2014, 17 în 2015 şi trei în primele 6 luni ale anului 2016. Insuficient pregătite fizic şi emoţional pentru a avea un copil, aceste adolescente au schimbat ghiozdanul de şcoală cu scutecele şi biberonul cu lapte.

În România, întreruperea cursului sarcinii este permisă până la 14 săptămâni, iar adolescentele sub 18 ani nu au nevoie de consimţământul părinţilor pentru a efectua o întrerupere de sarcină într-o unitate spitalicească. Le este necesar însă sprijinul lor pentru a creşte şi educa un copil în condiţii cât mai bune.

În majoritatea ţărilor din vestul Europei, medicul dă o perioadă de gândire de una, două săptămâni femeii care solicită o întrerupere de sarcină. În acest timp, este consiliată de un psiholog.

În ţara noastră, femeia solicită întreruperea de sarcină, are loc consultaţia, este pus diagnosticul şi imediat se efectuează avortul, fără nici o perioadă de reflecţie şi consiliere. În cel mai bun caz, medicul sau asistenta o îndeamnă ca pe viitor să apeleze la o metodă contraceptivă. În unele spitale, după avort primesc gratuit pilule contraceptive pentru câteva luni sau un alt mijloc contraceptiv.

Marea majoritate a ginecologilor îşi avertizează pacienta care tocmai a făcut întrerupere de sarcină că una dintre complicaţiile cele mai de temut ale oricărui avort este sterilitatea secundară, adică femeia riscă să nu mai poată face copii atunci când îşi doreşte.

Alte complicaţii postavort sunt depresiile, sentimentul de vinovăţie, tulburări de alimentaţie şi abuz de medicamente, perturbări în viaţa de familie. Un avort, la fel însă şi o sarcină nedorită, poate schimba complet viaţa unei femei.