Reabilitarea termică a blocurilor pe bani europeni, singura şansă de consolidare a clădirilor la cutremur

Programul de reabilitare termică a clădirilor rezidenţiale şi publice, cu finanţare din bani europeni prin Programul Operaţional Regional (POR), este o şansă şi pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din municipiul Suceava, îndeosebi a blocurilor de locuinţe construite în anii '60 şi '90. Primarul de Suceava, Ion Lungu, a declarat, ieri, în conferinţă de presă, că în cadrul proiectului necesar pentru reabilitarea termică se face şi o expertiză tehnică a clădirii, iar eficientizarea energetică poate include inclusiv măsuri de consolidare, ceea ce înseamnă o oportunitate care trebuie fructificată de asociaţiile de locatari. În practică, însă, a arătat primarul, acest lucru este mai greu de realizat deoarece pentru a fi eligibile proiectele de reabilitare trebuie să fie de minimum 100.000 de euro, deci mai mult de un bloc sau o scară de bloc. De asemenea, pe actualul ghid de finanţare, banii europeni reprezintă 60%, cota suportată de primării este de 15%, iar locatarilor le revine 25%. ”La ora actuală, programul este blocat pentru că 25% pentru locatari înseamnă mult. Eu propun schimbarea ponderii, adică primăriile să suporte 25% din costuri, iar asociaţiile de locatari 15%. Pe această axă sunt cei mai mulţi bani, 2,3 miliarde de euro, dar nu se consumă pentru că practic este foarte greu să se asocieze mai multe asociaţii pentru un proiect”, a arătat Lungu.

Potrivit acestuia, în municipiul Suceava sunt foarte multe clădiri care trebuie reabilitate termic şi consolidate, cel puţin 50% dintre cele 30.000 de apartamente şi aproximativ 150 de locuinţe sociale. Pentru locuinţele sociale există şi un program separat, cu o finanţare de 100 de milioane de euro, dar nu este încă elaborat ghidul de finanţare. În ceea ce priveşte finanţarea expertizei seismice a clădirilor, pentru acest an Primăriei Suceava i s-a alocat de la bugetul de stat suma de 300 de milioane de lei vechi.

În evidenţele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava sunt nominalizate cinci clădiri în municipiul reşedinţă de judeţ, expertizate tehnic şi încadrate în clasele de risc seismic 1, 2 şi 3. Este vorba despre blocul 48 A , str. Mărăşeşti, construit în 1970, blocul de garsoniere de pe str. Zimbrului, nr. 10, din 1960, bloc 51, str. Alexandru cel Bun, nr. 3, construit în 1965, blocul I1, str. Alexandru cel Bun, nr. 6, din 1963 şi blocul A3, str. Ştefan cel Mare, construit în perioada 1962-1964. Sunt clădiri cu 3 şi 4 etaje, în care locuiesc în total 887 de oameni. În cele peste 4.500 de clădiri din oraş sunt aproximativ 36.000 de locuinţe. Circa 50 dintre imobilele de locuit au peste 100 de ani, iar alte 75 au între 50 şi 100 de ani.

Raioanele de distrugeri în municipiul Suceava

Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor pentru 2016 de pe site-ul ISU Suceava, la un cutremur de o magnitudine de 6-7 grade pe scara Richter, în funcţie de dispunerea urbanistică, infrastructura rutieră şi importanţa socială şi economică a obiectivelor, municipiul Suceava este împărţit convenţional în şase raioane de distrugeri.

Raionul de distrugere nr.1este dispus în zona centrală a municipiului, cu majoritatea clădirilor cu o vechime de peste 30 - 40 de ani, având structura de rezistenţă pe cadre din beton armat şi zidărie din cărămidă. 60 % din clădiri au P+4E, iar circa 60 de clădiri au mai multe niveluri.

Raionul de distrugere nr. 2 - delimitat în zona de E şi NE a zonei centrale pe versantul dinspre râul Suceava şi cartierul Iţcani. Raion are numai clădiri vechi, amplasate pe un sol impropriu construcţiilor, cu mai multe etaje, şi cuprinde circa 250 de clădiri cu o singură locuinţă.

Raionul de distrugeri nr. 3- delimitat de cartierele de locuinţe Zamca şi George Enescu. Acest raion cuprinde în mare majoritate blocuri de locuit cu P+4 şi P+10 etaje, având structura formată din plăci de prefabricate.

Raionul de distrugeri nr. 4- cartierul Burdujeni în care există o diversitate de construcţii: 40 de blocuri P+4E, 8 blocuri P+8E, 150 de clădiri cu P şi P+1E (din care 60% vechi).

Raionul de distrugeri nr. 5- cartierulObcini este un raion caracterizat prin clădiri cu P+3E şi P+4E circa 80%, 10 clădiri cu peste 4 niveluri şi 150 de clădiri cu P sau P+1E.

Raionul de distrugeri nr.6- zona industrial-comercială din Lunca Sucevei şi din zona V.

Întrebat în legătură cu această repartiţie, şeful ISU Suceava, gen. Ion Burlui ne-a declarat, ieri, că numerotarea de la 1 la 6 nu este asociată riscului de distrugere în cazul unui seism, ci este o zonare convenţională pentru repartizarea trupelor de intervenţie.

Intensitatea cutremurelor

Mai trebuie precizat că, deşi municipiul Suceava este încadrat de ISU la zone cu risc ridicat în cazul producerii unui seism, în judeţul Suceava nu sunt focare sau zone seismice. Se resimte însă transmiterea undelor elastice ale zonei seismice Vrancea. La nivelul judeţului, cel mai mare risc nu îl are Suceava, ci localităţile rurale şi urbane din aria subsecventă a localităţilor Siret şi Rădăuţi, zonă de risc specific de intensitate 7 MSK, cu epicentrul în apropiere de Cernăuţi – Ucraina. Scara MSK (Medvedev, Sponhauer, Karnik) modificată este o scara de 12 grade (I-XII) cu ajutorul căreia se poate aprecia intensitatea cutremurelor în diferite zone în funcţie de efectele produse de aceste cutremure asupra oamenilor, animalelor, construcţiilor, solului etc. Este o scară macroseismică mult mai precisă decât scara Mercalli Modificată (MM), ţinând cont de evoluţia pagubelor, de tipul construcţiei şi de procentajul de clădiri afectate.

Scara MM are tot 12 grade şi exprimă gradul de severitate al unui cutremur prin efectele produse asupra oamenilor, mediului, construcţiilor. Se consideră că primele degradări superficiale corespund gradului V şi distrugerea totală gradului XII. Cutremurul de gradul I este o mişcare imperceptibilă sau percepută de foarte puţine persoane aflate în condiţii favorabile; gradele II-III - mişcare resimţită de un număr mic de persoane, aflate la etaje superioare; gradele IV-V - mişcare resimţită de numeroase persoane; gradul VI - cutremur resimţit de majoritatea persoanelor, produce panică, apar crăpături în tencuială, clopotele se pun în mişcare; gradul VII - avarii uşoare la clădiri, crăpături în zidării cu mortar, cad ţigle, cornişe, parapete; gradele VIII-IX - avarii importante la clădiri bine executate, apariţia fisurilor în sol, avarii la fundaţii; gradul X - distrugerea generală a clădirilor din zidărie, avarii puternice la structurile din beton armat sau metal; gradul XI-XII – catastrofă, modificări ale reliefului, râurile îşi schimbă cursul.