Reabilitarea Cazinoului din Vatra Dornei va necesita 21 de milioane de lei, conform unui proiect depus de Fondul Bisericesc Ortodox

Speranţa reabilitării unei clădiri emblemă a Bucovinei – Cazinoul Băilor din Vatra Dornei - a redevenit de actualitate în această vară, după ce Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin intermediul Fundaţiei Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, a depus un proiect pentru reabilitarea preţiosului monument istoric. Având în vedere starea de degradare în care se află cazinoul de o bună bucată de timp, prioritatea principală a acestui proiect este salvarea acestui monument şi apoi restaurarea, amenajarea funcţională şi punerea lui în valoare. Proiectul de reabilitare ce poartă numele ”Consolidarea şi restaurarea clădirii monument <Cazinoul Băilor> din Vatra Dornei, cu schimbarea destinaţiei în Centrul  Muzeal  <Cazinoul Băilor>” se doreşte a fi finanţat prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 5, privind conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Proiectul a fost depus la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est miercuri, 24 august, în prezenţa Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen. În vederea obţinerii fondurilor europene pentru implementarea proiectului, reprezentanţii Fondului Bisericesc Ortodox au întocmit un proiect, care pentru a avea un punctaj cât mai mare la evaluarea finală, a trebuit să conţină cât mai multe cerinţe din ghidul solicitantului.

Valoarea investiţiei va fi de 21 milioane lei, cu o contribuţie la cheltuielile eligibile de 98% din partea Comisiei Europene şi a Guvernului României, restul de 2% din cheltuieli revenind Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

Reabilitarea şi dotarea clădirii se va face conform noii ei utilizări, de centru muzeal-cultural

Clădirea este situată în centrul staţiunii Vatra Dornei şi are o suprafaţă de 2.539 de metri pătraţi. Pentru lucrările de reabilitare ce urmează a fi făcute în bătrâna clădire a Cazinoului a fost primit, în cursul lunii iulie a acestui an, Avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii. În cadrul lucrărilor de arhitectură de la clădirea Cazinoului se vor realiza revitalizarea zidăriilor de piatră şi cărămidă, refacerea planşeelor din lemn şi a şarpantelor, protejarea clădirii cu învelitori de tablă, cu izolaţii termice şi ferestre noi, lucrări de restaurare interioară a spaţiilor boltite, a scărilor masive din piatră şi alte lucrări de consolidare. Se vor reface de asemenea instalaţiile electrice, instalaţiile termice şi de ventilaţie, precum şi instalaţiile sanitare. Pentru noua destinaţie muzeală a clădirii, aceasta va fi dotată cu vitrine, panouri de prezentare şi mobilier. Proiectarea lucrărilor de reabilitare şi restaurare a clădirii a fost încredinţată unei echipe de arhitecţi condusă de Cristian Rânjă. Amenajarea clădirii are la bază îmbinarea funcţiunilor muzeale cu cele culturale şi vine practic ca o continuare a solicitărilor Ministerului Culturii, care, printr-un protocol încheiat în anul 1988, condiţiona finanţarea lucrărilor de reabilitare a clădirii, doar dacă aceasta ar fi avut o funcţie turistică sau culturală.

Centrul Muzeal va găzdui în cele 4 săli de expoziţie obiecte din colecţia Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, iar în sala mare vor fi organizate expoziţii temporare, cu obiecte provenind din alte colecţii muzeale sau din colecţii particulare. S-au luat astfel în considerare facilitarea intrării vizitatorilor în circuitul de vizitare, echipamente moderne de informare şi de expunere, instalaţie de sonorizare şi de traducere simultană, necesare în cadrul unor conferinţe internaţionale. Pentru demisolul clădirii s-a propus înfiinţarea unei videoarhive dotate cu aparatură computerizată pentru accesare şi vizionare a documentelor de patrimoniu. De asemenea, se are în vedere dotarea clădirii cu o instalaţie de iluminat muzeistic cu spoturi şi iluminat exterior pentru punerea în valoare a faţadelor.

Intenţiile Fondului Bisericesc de a renova vechea clădire a cazinoului durează de câţiva ani

Declaraţia făcută la un post de radio de preotul Mihai Negrea de la Mănăstirea "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Podu Coşnei, în primăvara anului 2013, conform căreia Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor intenţiona să acceseze fonduri europene în anul următor, pentru reabilitarea cazinoului dornean, a surprins atunci pe toată lumea şi a născut comentarii legate de starea jalnică în care se afla Cazinoul Băilor în acea perioadă. Toate încercările de restaurare de la revenirea în anul 2005 a imobilului în patrimoniul proprietarului Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina s-au lovit de lipsa fondurilor. După ani de căutări s-a încercat soluţia concesionării clădirii cazinoului către firma SC Ecoland Production SRL Botoşani, printr-un contract de locaţiune încheiat în luna noiembrie  a anului 2014, pe o perioadă de 49 de ani, prin care aceştia se obligau să reabiliteze clădirea într-o perioadă de maxim 5 ani, investiţia urmând a fi făcută din fonduri proprii sau cu finanţări de pe piaţa de capital. După numai un an şi jumătate, însă, colaborarea dintre Fundaţia Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei şi Ecoland Production SRL s-a încheiat, fără vreun rezultat notabil în ceea ce priveşte clădirea monument din Vatra Dornei. În faţa acestei situaţii limită, în luna mai a acestui an reprezentanţii Fondului Bisericesc au găsit ca singură soluţie viabilă întocmirea acestui proiect, beneficiind de experienţa colectivului firmei Regional Consulting SRL şi de o echipă de arhitecţi din Bucureşti, condusă de  Arhitect Cristian Rânjă, care au întocmit întreaga documentaţie pentru accesarea fondurilor necesare salvării şi reabilitării clădirii istorice.

Cazinoul Băilor are o istorie de peste 100 de ani

Clădirea fostului cazinou din Vatra Dornei a fost construită după proiectul arhitectului vienez Peter von Brang. Lucrările au durat doi ani, între 1896 şi 1898, cazinoul fiind inaugurat oficial pe 10 iulie 1899.

La acea vreme rivaliza cu cazinourile din Viena sau Paris şi aduna sub imensele sale candelabre din sticlă de Murano întreaga lume bună a perioadei. Strălucirea acelor ani a început să se piardă după Primul Război Mondial, clădirea având nevoie de reparaţii în perioada anilor interbelici. În timpul comuniştilor ea a avut funcţia de club muncitoresc şi cantină pentru clasa muncitoare şi fotbalişti, sub denumirea de Pavilionul Central din Vatra Dornei. În anul 1988 clădirea a fost dezafectată din cauza stării fizice proaste, fiind aprobat un plan de reabilitare a ei, lucrările fiind începute şi nefinalizate în urma schimbărilor din decembrie 1989. După acest an cazinoul a fost administrat de Primăria Vatra Dornei, însă lipsa banilor a dus la accentuarea stării de degradare a clădirii istorice. După unele încercări de reabilitare făcute la finalul anilor 1990, clădirea a intrat în proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.