Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cheia gestionării eficiente a pădurii este regenerarea ei continuă, atât prin regenerările naturale, în care, în prima fază, natura este lăsată să-şi facă treaba, iar apoi este ajutată cu o serie de lucrări absolut necesare pentru obţinerea unui arboret de calitate, cât şi prin lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi prin lucrări de împădurire, în care puieţi ajunşi deja la un grad avansat de dezvoltare se plantează după anumite scheme care să asigure diversitatea şi dezvoltarea durabilă a viitoarei păduri.
Tocmai de aceea, silvicultorii suceveni, care gestionează cea mai mare suprafaţă administrativă împădurită din ţară, demarează, începând de săptămâna aceasta, un amplu control de verificare a gradului de regenerare a pădurilor judeţului, pentru a stabili măsurile necesare în vederea dezvoltării normale a acestora.
„Controlul regenerărilor naturale şi artificiale este o lucrare tehnică de o deosebită importanţă, prin care se determină starea regenerărilor şi se stabilesc măsurile necesare în vederea dezvoltării normale a acestora, până la realizarea stării de masiv. Scopul controlului este de a determina reuşita regenerărilor şi modul în care acestea s-au dezvoltat, precum şi stabilirea lucrărilor care trebuie efectuate în continuare”, a explicat şeful Direcţiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu.
Starea de masiv reprezintă momentul din care o regenerare se poate dezvolta independent, fără a mai necesita lucrări de completare şi întreţineri. Pentru realizarea stării de masiv se prevăd lucrările necesare pentru anul ce urmează: completarea sau refacerea pierderilor, revizuiri, mobilizări de sol, descopleşiri, rărirea puieţilor etc.
Controlul iniţiat de conducerea silvicultorilor suceveni vizează în special cele aproape 10.500 de hectare din fondul forestier de stat, precum şi cele peste 2.600 de hectare din fondul forestier administrat cu contracte, pe care au fost efectuate anterior lucrări de regenerare.
„Controlul anual al regenerărilor se execută în funcţie de natura şi stadiul de dezvoltare a regenerării, în două etape. Etapa I se referă numai la suprafeţele pe care se asigură regenerarea naturală a pădurilor, în perioada în care seminţişul se află sub arboretul matern şi până la trecerea unui sezon de vegetaţie de la executarea tăierilor definitive. Etapa a II-a se execută în suprafeţele care se regenerează în totalitate pe cale naturală, mixtă sau artificială şi începe după trecerea unui sezon de vegetaţie de la executarea tăierii definitive, în cazul regenerării naturale integrale, de la executarea completării regenerării naturale cu regenerarea mixtă, sau de la executarea împăduririlor, în cazul regenerărilor artificiale”, a explicat inginerul Dorin Strugaru, şeful Biroului de regenerare a pădurilor.
Lucrări de împădurire pe aproape 1.300 de hectare, programate pentru 2017
Preocuparea continuă pentru regenerarea pădurilor care acoperă aproape jumătate din suprafaţa judeţului este vizibilă an de an, atât primăvara cât şi toamna, când mii de oameni sunt antrenaţi în activităţi de împădurire a suprafeţelor pe care au fost făcute lucrări de exploatare forestieră sau au avut loc fenomene extreme, precum doborâturile de vânt, care provocau pagube însemnate în pădurile Bucovinei şi în urmă cu 100 de ani, conform registrelor vremii, ce consemnau prăbuşirea arborilor pe suprafeţe de zeci de hectare odată.
Tocmai de aceea Suceava a fost şi rămâne cel mai împădurit judeţ din ţară.
Intenţia conducerii Direcţiei Silvice Suceava este de a efectua lucrări de împădurire pe aproape 1.300 de hectare, adică toate suprafeţele neregenerate din judeţ, pe parcursul anului viitor.
Mai exact, suprafaţa neregenerată rezultată în urma aplicării tăierilor conform amenajamentelor în fond forestier de stat este de 915 ha.
„În primăvara anului 2017 suprafaţa care se va împăduri în fondul forestier de stat este de minimum 850 de ha, dar, pe cât posibil, vom acoperi întreaga suprafaţă neregenerată. În plus, vom împăduri întreaga suprafaţă neregenerată în fond forestier privat administrat cu contracte, de 197 de hectare, precum şi o suprafaţă de 200 de ha în fond forestier privat ce aparţine persoanelor fizice cu contracte de servicii silvice”, a menţionat Sorin Ciobanu, directorul DS Suceava.
În total, pădurea va fi refăcută prin lucrări de împădurire pe aproape 1.300 de hectare, suprafaţă mai mare decât toate suprafeţele pe care se fac împăduriri în alte 20 de judeţe din ţară.
Nouă milioane de puieţi apţi de plantat, produşi anual în pepinierele proprii
Reuşita regenerărilor este condiţionată de calitatea lucrărilor şi de calitatea puieţilor care se plantează, în vederea producerii unor pierderi minime.
Tocmai de aceea Direcţia Silvică Suceava a amenajat 70 de pepiniere permanente, din care 68 sunt destinate culturii puieţilor de răşinoase, iar două sunt destinate culturii puieţilor de foioase. Suprafaţa totală a pepinierelor permanente este de 115 ha.
De asemenea, Direcţia Silvică Suceava are 178 de pepiniere cantonale cu o suprafaţă totală de 10 ha.
Direcţia Silvică Suceava produce anual aproximativ nouă milioane de puieţi forestieri apţi de plantat, din care, pe specii: 5,5 milioane de puieţi de molid, 627.000 de puieţi de brad, 420.000 de puieţi de larice, 95.000 de puieţi de pin silvestru, 570.000 de puieţi de stejar, 440.000 de puieţi de gorun, 350.000 de puieţi de fag, 390.000 de puieţi de paltin de munte, 330.000 de puieţi de frasin, 190.000 de puieţi de salcâm, 57.000 de puieţi de cireş şi 31.000 de puieţi de tei.
În plus, pe o suprafaţă de 33 de hectare, la Pepiniera Silvica Salcea există culturi de puieţi ornamentali dintr-o gamă diversificată de specii din genurile Chamaecyparis, Juniperus, Thuja, Hibiscus, Forsythia, Spirea, Magnolia etc., destinate vânzării celor care au de înfrumuseţat curţi, grădini sau parcuri.
