Una dintre cele mai utilizate staţii de aşteptare pentru transportul public din municipiul Suceava, staţia Centru, de pe partea unde se merge spre Burdujeni, este zi de zi transformată într-un fel de buncăr de gunoi, mulţi dintre cei care vin să aştepte acolo un mijloc de transport sau doar îşi pierd timpul pe acolo, în grupuri, lăsând în urmă cantităţi impresionante de gunoi – pe jos şi pe scaunele de aşteptare. Periodic, băncuţele de aşteptare sunt distruse, din teribilism sau din cauza folosirii lor neadecvate.
În staţie nu se află decât un coş de gunoi, la stâlpul de iluminat public, pe marginea străzii, dar nu vezi pe nimeni aruncând acolo ambalajele de mâncare, cutiile de bere sau pachetele goale de ţigări, comoditatea fiind mult prea mare. Cei mai civilizaţi aruncă gunoaiele în nişte cutii de carton puse de vânzătoarele de la magazinaşele din staţie, din loc în loc, cât mai aproape de bănci, pentru că altfel tot ele au de strâns mormanele ce rămân în urmă.
Dacă femeile respective nu ar ieşi din când în când, cu rândul, să măture mormanele de coji de seminţe, scrumul şi chiştoacele de ţigări care rămân în urma „petrecăreţilor” cerşetori, a vecinilor de pe Mirăuţi, care au acolo punct de întâlnire, a celor care aşteaptă autobuzul sau microbuzul să ajungă prin cine ştie care sat sau într-un cartier al Sucevei, nu s-ar mai putea intra deloc în staţie, de câte gunoaie se adună într-o zi.
Chiar şi aşa, imaginea staţiei de aşteptare este dezolantă. Chiar de a fost refăcută recent, când s-a schimbat şi trotuarul din faţa staţiei, fiind montate pavele, plăcile de gresie puse pe jos au dispărut de pe un sfert din suprafaţa staţiei, iar cele rămase sunt pătate cu o mixtură din zaţul cafelelor vărsate şi scrumul ţigărilor aruncate pe jos, ca un gest absolut natural, de majoritatea celor ce fumează acolo.
Nici staţia de vizavi nu ar arăta prea bine dacă nu ar fi fost refăcută în prima jumătate a anului, când au fost montate plăci de plexiglas în locul geamurilor sparte de huligani. Chiar şi aşa, de cum a fost modernizată staţia, imediat s-au găsit unii să îi umple pereţii de afişe, puse claie grămadă.
Repunerea plăcilor lipsă şi montarea unor coşuri de gunoi suplimentare nu este o problemă pentru municipalitatea suceveană, care se va ocupa curând de remedierea acestor deficienţe, rămâne însă o mare problemă, cea a curăţeniei din staţie şi a lipsei de civilizaţie a unora dintre cei care o tranzitează, care lasă în urmă o imagine dezolantă, transformând această zonă din Centru într-o pată pe obrazul municipalităţii.