Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Dezbaterea organizată ieri, la Biblioteca Judeţeană ”I.G. Sbiera” Suceava, de Consiliul Judeţean Suceava, cu tema ”Copiii sucevenilor din diaspora”, s-a bucurat de o participare numeroasă, care i-a luat prin surprindere şi pe organizatori. Pe lângă reprezentanţii instituţiilor statului - Consiliul Judeţean, Prefectură, Primăria Suceava, Bibliotecă, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi Inspectoratul Școlar, în sală a fost prezent un număr mare de părinţi care lucrează în străinătate şi voluntari ai ONG-urilor de profil, atât din ţară, cât şi de peste hotare. Dacă materialele prezentate de reprezentanţii instituţiilor statului au fost axate majoritar pe statistici şi date teoretice marcate de ”trebuie făcut” şi ”este necesar ca”, ONG-urile s-au dovedit a avea o activitate mult mai aplicată practic şi cu răspunsuri concrete şi soluţii la problemele ridicate de părinţi. Interesant este că cifrele referitoare la numărul copiilor din judeţ ai căror părinţi sunt plecaţi diferă, în evidenţele realizate de ONG-uri numărul fiind mai mult decât dublu faţă de cel înregistrat oficial la Protecţia Copilului Suceava, şi anume 9.210. Șefa Serviciului Echipa Mobilă a DGASPC Suceava, Brînduşa Bialy, a declarat, referitor la acest aspect, că instituţia pe care o reprezintă centralizează datele furnizate de primării, astfel că verificarea copiilor poate fi făcută doar în cazul părinţilor plecaţi legal. ”Nu se cunoaşte numărul exact de copii rămaşi acasă”, a spus ea. Raportat la numărul copiilor şi elevilor din evidenţele Inspectoratului Școlar, reiese că oficial între 10 şi 15% dintre copiii suceveni au unul sau ambii părinţi plecaţi din ţară. 2.592 sunt rămaşi în grija bunicilor, 872 în grija altor rude şi 70 de copii sunt efectiv singuri acasă.
Sucevenii care lucrează în străinătate vor mai mulţi psihologi în şcoli
Două mame din sală au ridicat problema psihologilor din şcoli, care să stea de vorbă cu copiii şi să depisteze din timp problemele lor emoţionale şi de comportament şi necesitatea ca la şedinţele cu părinţii profesorii să explice bunicilor care au grijă de copii rolul important al psihologului. Răspunsul primit de la unul dintre psihologii şcolari de la centrul de consiliere a fost că, din păcate, în judeţ există doar 53 de astfel de psihologi, când ar trebui să fie 200.
”Un psiholog deserveşte 800 de copii. Pentru a discuta cu fiecare copil este nevoie de 800 de ore”, a rezumat scurt psihologul problema.
Ore disponibile pentru cel de alături au în schimb cei care se implică voluntar în reala problemă a copiilor care cresc departe de părinţi sau sunt plecaţi împreună cu aceştia în străinătate. Studenţi voluntari de la Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană, au deja de 6 ani un program de ajutor la teme pentru elevi. Studenţii fac, de asemenea, voluntariat similar în centrele de plasament din municipiul Suceava, iar ieri, conf. univ. Otilia Clipa a afirmat că are în vedere extinderea activităţii şi în mediul rural.
Un alt exemplu de implicare voluntară este cel oferit de profesorul Daniela Ceredeev, de la Şcoala Vatra Moldoviţei, şi de Dan Ceredeev, de la Asociaţia ”Proiect Pro Europa”. Organizaţia ”Salvaţi Copiii”, cu voluntarii săi, este o prezenţă constantă în judeţ de 25 de ani şi mai există numeroase biserici creştine, atât ortodoxe, cât şi protestante sau neoprotestante, cu programe viabile de protecţie şi educaţie pentru copiii cu părinţi plecaţi din ţară.
Școli româneşti în Grecia şi Marea Britanie pentru copiii românilor
În ceea ce priveşte suportul pentru copii şi părinţi în ţările în care sunt plecaţi la muncă, Ana Maria Cuciureanu, preşedintele Asociaţiei Femeilor Românce din Grecia, a arătat că în această ţară asociaţia a înfiinţat o şcoală românească, care funcţionează pe bază de voluntariat. Aici copiii românilor învaţă româneşte şi sunt familiarizaţi cu sistemul de învăţământ şi cu tradiţiile din România pentru a diminua şocul reintegrării, în cazul în care familiile revin în ţară.
O şcoală românească există şi în Marea Britanie, principala problemă cu care se confruntă copiii românilor de aici fiind, după cum a spus Alina Balaţchi, iniţiatorul aplicaţiei MyRo pentru diaspora, aceea a asumării identităţii de români. Alina Balaţchi a arătat că este extrem de dificil pentru un copil care s-a născut în Marea Britanie, a crescut într-o familie care în casă nu vorbeşte româneşte şi până la 6-7 ani nu a fost niciodată în România, să îşi asume identitatea românească. ”La şcoală colegii îi spun că este român şi el nu înţelege ce înseamnă asta”, a afirmat Alina Balaţchi, care a invitat atât românii din ţară, cât şi pe cei din diaspora, să-şi diminueze aşteptările de la alţii, în speţă de la stat, şi să dezvolte voluntariatul.
Din partea instituţiilor statului, sprijinul principal pentru copiii migranţilor vine prin Direcţia pentru Protecţia Copilului, prin Echipa Mobilă şi centrele de urgenţă, şi prin reţeaua şcolară, dar din păcate de cele mai multe ori problemele sunt sesizate când devin deja acute şi mai greu de remediat.
La finalul dezbaterii de ieri, moderată de directorul Bibliotecii Judeţene, Gabriel Cărăbuş, a venit şi preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, cel care a avut iniţiativa de a aduce la aceeaşi masă reprezentanţii statului, ai ONG-urilor şi părinţii migranţi, în cadrul ”Lunii Diasporei”. ”Încercăm să înţelegem problemele cu care vă confruntaţi şi să găsim soluţii. Nu putem şi nu vrem să facem ziduri între instituţii, suntem aici să vedem cum putem ajuta”, a spus Flutur, care a subliniat că cea mai bună rezolvare este crearea de locuri de muncă în judeţ pentru ca oamenii să nu mai plece peste hotare pentru a-şi putea asigura cele necesare traiului. Până atunci, consideră preşedintele Consiliului Judeţean, un recensământ corect al celor care lucrează în străinătate ar asigura cel puţin un contact permanent şi o comunicare eficientă, care ar favoriza o intervenţie rapidă a autorităţilor, în situaţii dificile.
