Ziua Imnului Naţional al României a fost marcată ieri, în Piaţa Tricolorului din municipiul Suceava, ceremonialul organizat cuprinzând o slujbă de rugăciune pentru binecuvântarea poporului român, alocaţiuni despre însemnătatea zilei şi momentul solemnal intonării imnului „Deşteaptă-te, române!” de toată asistenţa.
Ceremonialul a fost organizat de Centrul Militar Judeţean Suceava, în colaborare cu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, care a asigurat un detaşament, şi cu Primăria municipiului Suceava, reprezentată de Fanfara municipalităţii.
La eveniment au participat reprezentanţi ai Prefecturii Suceava, ai Consiliului Judeţean, ai Primăriei municipiului Suceava, aiComenduirii Garnizoanei Suceava, ai unităţilor militare, ai veteranilor de război, ai cadrelor militare în rezervă şi în retragere, ai instituţiilor publice, ai partidelor politice, ai mai multor asociaţii şi fundaţii.
La 29 iulie 1848, "Deșteaptă-te, române!" a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic "Un răsunet", de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului "Foaie pentru minte, inimă și literatură", pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști, pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn "o adevărată Marsilieză românească".
Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în al Doilea Război Mondial.
"Deșteaptă-te, române!" a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, și în timpul Revoluției din decembrie 1989.