Printează articolul
Trimite e-mail
Muzeul de Istorie al Bucovinei se redeschide după doi ani în care s-au realizat ample lucrări de reabilitare şi modernizare. Deschiderea oficială va avea loc duminică, 31 iulie, iar în aceeaşi zi publicul va putea vizita expoziţiile propuse de organizatori.
Monitorul de Suceava încearcă să vă introducă în atmosferă prin mai multe fotografii şi un filmuleţ cu o parte din ceea ce vizitatorii vor găsi în Muzeul de Istorie al Bucovinei. Vor fi lucruri cu adevărat noi, expoziţii inedite, piese, tablouri sau exponate care reprezintă o premieră pentru sucevenii care vor călca pragul muzeului.
Nu lipsesc nici elementele interactive, de la lumini şi sunete de fond până la touch-screen-uri în care sunt stocate informaţii şi imagini despre sălile muzeului. Expoziţia permanentă pleacă de acum câteva mii de ani şi se opreşte la evenimentele din 1989, care au schimbat regimul din România.
Sala Tronului, redenumită Sala Sfatului Domnesc, a suferit modificări serioase şi este amplasată separat faţă de expoziţia permanentă. Ca element de noutate, Muzeul de Istorie al Bucovinei poate fi vizitat şi pe secţiuni, inclusiv în ziua de luni, 1 august, când trebuia să fie închis.
Sala Tronului are şase personaje noi, o altă tematică şi un alt fundal sonor
Pentru vizitatorii care au trecut pragul Muzeului de Istorie al Bucovinei şi înainte de începerea lucrărilor de renovare, Sala Tronului reprezenta, probabil, unul din punctele principale de atracţie. De altfel, Emil Ursu, directorul Muzeului de Istorie al Bucovinei, a arătat că Sala Tronului sau Sala Sfatului Domnesc reprezenta în anii 1980 culmea muzeografiei româneşti. Faţă de vechea sală, vizitatorii vor avea parte de câteva surprize.
„Vechea sală era gândită oarecum ideologic, cu împroprietărirea ţăranilor, iar voievodul Ştefan cel Mare era în plan lateral, în timp ce ţăranii se regăseau în prim-plan. Actuala sală încearcă să aducă vizitatorul cât mai aproape de realitate, inclusiv în plan arhitectural, unde se regăsesc elemente gotice, apoi de însemnele Moldovei, respectiv blazonul şi steagul cu capul de bour, plus vitralii.
Spre deosebire de precedenta, actuala Sală a Sfatului Domnesc are o tematică nouă, bazată pe diplomatică. Sunt şase personaje noi, şase soli, la care se adaugă grămăticul şi tălmaciul. Va exista şi un alt fundal sonor, respectiv o scrisoare trimisă de Ştefan cel Mare senatului veneţian”, a explicat Emil Ursu.
Lagărul sovietic şi anii comunismului, în expoziţia permanentă
Ca element de noutate absolută, o parte a muzeului este dedicată propagandei din perioada comunistă, iar în tot lagărul sovietic existau patru stâlpi: Lenin, Stalin, Marx şi Engels. Busturile acestora, realizate într-un mod aparte, vor să sugereze vizitatorilor trăsătura dominantă a celor patru personaje. Stalin, temutul conducător sovietic, are în loc de epoleţi două cranii, iar mesajul este unul foarte clar.
„El (notă - Stalin) a dorit să fie mai mult decât mareşal, şi-a dorit un grad mai înalt, şi atunci a fost inventat gradul de generalisim, cu două stele mari pe epoleţi, iar artistul nu a făcut altceva decât să înlocuiască cele două stele cu cranii, încercând să facem legătura cu odioasele crime din regimul stalinist. Marx a fost idealist şi am încercat să sugerăm acest aspect cu pajişti şi copăcei în barbă, în timp ce Engels este sculptat cu bani în barbă”, a arătat Emil Ursu.
Potrivit acestuia, Muzeul de Istorie al Bucovinei este primul din România care în expoziţia permanentă are prinsă şi perioada comunistă, o expoziţie care se încheie cu Revoluţia din decembrie 1989.
Directorul Muzeului de Istorie al Bucovinei a arătat că perioada comunistă trebuie asumată cu bune şi rele, iar istoria nu ne lasă posibilitatea de a alege ce ne dorim noi de cele mai multe ori. Pe aceeaşi temă se înscriu şi cozile din ultimii ani de comunism, cu celebrii „adidaşi” de la magazine (părţile inferioare ale picioarelor de porc) şi cu marfa vândută pe sub mână, în timp ce la vedere nu se găsea mai nimic.
„Este caracteristica dominantă a anilor 1980, cozile interminabile, sacoşile goale, oameni obosiţi, bătrâni trişti, este o dominantă a sfârşitului regimului comunist din România”, a arătat Emil Ursu.
Emil Ursu: „Muzeul Bucovinei nu are rival în România”
În noua expoziţie permanentă se regăsesc o copie a sabiei lui Ştefan cel Mare (originalul se află la Top Kapî în Istanbul), o replică a unui clopot de la Putna, dar şi crâmpeie din perioada în care Bucovina s-a aflat sub dominaţie austriacă. La acest capitol, la loc de cinste, se află Franz Cavaler des Loges, primarul de care se leagă transformarea radicală a Sucevei de la finele anilor 1800. Tot aici se regăseşte şi Casa Căsătoriilor din Suceava, cu mobilierul original de la 1907.
Nu lipsesc nici informaţii despre Primul şi Al Doilea Război Mondial, dar şi despre sacrificiul ruperii Bucovinei de către URSS. Tot în muzeu se mai regăseşte o replică a unei celule în care erau închişi deţinuţii politici în fostul Penitenciar Suceava, actualul sediu al Palatului de Justiţie.
„Muzeul are două mari laturi, respectiv de conservare a patrimoniului, iar pe această linie există depozite şi vitrine climatizate, inclusiv sistemele de stingere a incendiilor în condiţii de înaltă securitate, iar din acest punct de vedere Muzeul Bucovinei nu are rival în România. Cea de-a doua latură, de asemenea foarte importantă, este legată de public şi aici am încercat să venim cât mai mult în întâmpinarea vizitatorilor”, a explicat Emil Ursu.
Pe linia mijloacelor de informare modernă se înscriu şi touch-screen-uri, care în timp vor fi completate cu date şi imagini noi
„Acest sistem interactiv este foarte uşor de folosit şi încearcă să aducă vizitatorilor informaţii suplimentare despre fiecare sală în parte, inclusiv imagini, pentru că sunt cel mai uşor de reţinut”, a mai spus Emil Ursu.
Muzeul se deschide publicului duminică la ora 17.00
Muzeul de Istorie al Bucovinei se va deschide oficial duminică, la orele prânzului, urmând ca de la 17.00 să fie accesibil pentru toţi vizitatorii. În compensaţie, pentru că va fi deschis doar parţial duminică, s-a decis ca luni, 1 august, să fie o zi obişnuită de vizitare, de la ora 10.00 la ora 18.00. Preţul unui bilet integral este de 15 lei, dar vizitatorii pot opta şi pentru bilete parţiale, pe secţiuni, care costă 5 lei. Elevii şi studenţii vor plăti 25% din valoarea unui tichet, în timp ce preţul pentru pensionari este de 50%.
„Aşteptăm ca sucevenii să vină la muzeu să-şi petreacă un timp cât mai lung, nu doar în expoziţia permanentă, ci şi în cea temporară, dar şi la sala de lectură nou creată, la sala de pedagogie muzeală pentru cei mici, la sala de conferinţe, la sala multimedia sau la terase pe care se vor organiza concerte”, este mesajul lui Emil Ursu pentru suceveni.
