„Vă rugăm, salvaţi-ne mama!”

Alexandru este în clasa a III-a. Sora lui, Georgiana, în clasa a X-a la Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă” din Siret. Locuiesc în Călineşti - Şerbăuţi. De anul trecut, în vocabularul lor a intrat un nou cuvânt, cu rezonanţe sinistre: cancer. La 42 de ani, mama lor, Mihaela Divisevici, a fost diagnosticată cu melanom malign. O formă parşivă de cancer, în care celulele bolnave scăpate de sub control se înmulţesc rapid şi se împrăştie pentru a-şi face cuib prin tot corpul. Într-un an, la Mihaela au ajuns să metastazeze în oase, ficat, plămâni şi, de o lună, în creier. Toate mijloacele de terapie disponibile în ţară au fost încercate. Din păcate, fără rezultat. „Când am aflat că nu mai am nici o şansă, parcă m-a lovit un fulger şi efectiv m-a lăsat fără reacţie. Am 43 ani, sunt mama a doi copii, vreau să îmi văd copiii crescând, vreau să le fiu alături în viaţă, vreau să trăiesc!”, spune Mihaela.

Şanse există. Ultimul rând scris de medicul oncolog Christoph Zielinski, la finalul raportului medical pentru pacienta Mihaela Divisevici, la mijlocul acestei luni, a readus speranţa pentru Georgiana şi Alexandru, că mama rămâne împreună cu ei: „Recomandări - iniţiere Ipilimumab sau Nivolumab sau Pembrolizumab”.  Medicamentele din lista scurtă a prof. Zielinski nu sunt autorizate în România, dar sunt deja utilizate în SUA, Israel şi în câteva ţări europene. Pentru a avea acces la unul dintre ele, Mihaela are două posibilităţi - fie îl cumpără, fie un medic oncolog solicită companiei producătoare să o includă într-un studiu clinic în unul dintre statele în care medicamentul încă se mai testează. A doua cale înseamnă o procedură laborioasă şi de durată, iar răspunsul ar putea veni prea târziu. Pentru Mihaela fiecare oră care trece fără tratament contează. Familiei nu-i rămâne decât varianta cumpărării medicamentului.

Familia a reuşit să strângă banii necesari pentru prima din cele trei doze pentru terapie

Soţul Mihaelei, Marius, şi buna ei prietenă Alina au devenit experţi în a descoperi ultimele noutăţi în terapia anticancer. Nivolumab au găsit la o farmacie în Vatican şi au comandat deja prima doză, care va ajunge în ţară săptămâna viitoare. La Vatican l-au găsit mai ieftin, 4.400 de euro, faţă de 6.000 sau 9.000 de euro, în alte ţări. Mihaela mai are nevoie de încă două doze, pe care nu le poate plăti dacă nu primeşte ajutor financiar. La costul medicamentului se adaugă cel pentru administrarea tratamentului, obligatoriu în clinică şi sub supravegherea unui oncolog cu experienţă.

Nivolumab învaţă organismul pacienţilor să depisteze şi să distrugă celulele canceroase, dublând şansele de supravieţuire ale bolnavilor. Este indicat în monoterapie pentru tratamentul melanomului în stadiu avansat (inoperabil sau metastazat) la adulţi. Acelaşi lucru îl face şi pembrolizumab.

La  începutul lunii trecute, la conferinţa anuală a American Society of Clinical Oncology au fost prezentate dovezi suplimentare de eficienţă a medicamentelor imuno-oncologice în tratamentul diverselor forme de cancer pentru care nu existau alternative terapeutice. Sunt încă sute de studii clinice în derulare, dar au fost făcute publice şi primele date de supravieţuire pentru cele trei medicamente imuno-oncologice recomandate Mihaelei de prof. Zielinski, medic oncolog din Austria, care vine periodic pentru a acorda consultaţii la o clinică din Bucureşti. Conform acestor date, disponibile pe https://www.facebook.com/melanomromania/, pagina informativă a pacienţilor cu melanom din România, integrată comunităţii europene Melanoma Patient Network Europe,  22% dintre pacienţii trataţi cu ipilimumab au supravieţuire pe termen lung, unii chiar şi de 10 ani,  34% dintre cei trataţi cu nivolumab - 5 ani şi  44% dintre cei trataţi cu pembrolizumab - 3 ani.

Urmele trecerii noastre prin lume se măsoară şi prin ceea ce facem pentru cei de lângă noi

„Familia îmi este alături, mă sprijină, îmi doresc să mă pot bucura de cuvintele copiilor care îmi spun că au nevoie de mine pe această lume. Sunt momente în care corpul meu nu mă ascultă şi totuşi o forţă îmi spune că trebuie să merg mai departe şi să lupt!”, spune cu convingere mama Georgianei şi a lui Alexandru. Pentru a lupta are nevoie de sprijinul nostru, concret, financiar, nu doar de compasiune şi mesaje de susţinere. Sunt situaţii în viaţa asta care ne învaţă că în durere şi suferinţă nu e obligatoriu să fim singuri. Urmele trecerii noastre prin lume se măsoară şi prin ceea ce facem pentru cei de lângă noi. Haideţi să facem un exerciţiu de imaginaţie. Ce am face în situaţia în care cineva apropiat ar avea nevoie de un astfel de ajutor? Dacă ar fi mama? Dacă ar fi copilul nostru? Dacă ar fi tata? Aşa-i că am face orice pentru a-i ajuta? Pentru a câştiga viaţa.

Mulţi dintre voi s-au implicat în campaniile iniţiate de noi. Şi toate au fost reuşite. Din nou ne bazăm unii pe alţii. România nu e o ţară în care să fie bani pentru cercetare, pentru studii clinice, pentru progres în medicina la cel mai înalt nivel. România, ca stat, îţi ia, nu-ţi dă nimic. Doar îţi cere. Însă România, ca societate, ca om plus om, îţi poate dărui foarte multe. Facem apel la voi. Fiţi alături de noi în a sprijini lupta unor copii pentru viaţa mamei lor.

Conturile pentru donaţii sunt: (RON) RO 40RZBR 0000 0600 1703 1709 şi (EURO) RO 56RZBR 0000 0600 1703 1712, pe numele soţului Mihaelei, Divisevici Marius Vasile, la Raiffeisen Bank. Puteţi face donaţiile direct sau puteţi contacta mai întâi familia, prin intermediul ziarului sau al dispensarului din Şerbăuţi.