Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc a celebrat 80 de ani de existenţă

La finele săptămânii trecute, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc a sărbătorit 80 de ani de la înfiinţare printr-o suită de evenimente aparte.

Oaspeţi din ţară, muzeografi, etnografi, oameni de cultură de seamă, vechi prieteni ai instituţiei câmpungene, dar şi autorităţi locale au răspuns invitaţiei de a fi prezenţi la aniversare, ca gest de gratitudine pentru devotamentul şi însufleţirea de care au dat dovadă cei implicaţi în dezvoltarea muzeului.

La ceas aniversar, invitaţi şi gazde au vorbit despre tradiţii, despre misiunea păstrării şi cultivării lor, despre importanţa recunoaşterii acestor valori perene, despre trecut şi viitor.

„Pentru vizitatorul care intră într-un muzeu, indiferent de natura, categoria sau tipul muzeului, etalarea exponatelor vine în întâmpinarea dorinței sale de a cunoaște, de învățare sau pur şi simplu de a-şi delecta privirile. În spatele exponatelor stă însă un drum lung, adeseori anevoios, pentru că obiectul prezentat a trecut prin mâinile multor oameni, de la făuritor la proprietar, apoi la descoperirea sa de către un specialist, apoi conservarea, restaurarea, insuflarea dragostei specialistului din muzeu şi abia la urmă prezentarea sa, într-o stare impecabilă, vizitatorului”, a mărturisit Marcel Zahaniciuc, directorul muzeului „Arta lemnului”, care ţine frâiele instituţiei de 49 de ani.

Acesta a vorbit despre rolul muzeografului, conservatorului, restauratorului sau al simplului mânuitor al obiectelor muzeistice, „ca fiind acela al unui părinte care își iubește copilul şi are grijă de soarta lui, până îl vede realizat. Dacă un lucrător de muzeu nu este pasionat, nu se poate realiza ca un bun specialist în muzeografie. Un muzeu nu este un loc de muncă, este un șantier zbuciumat în care, așa cum scrie şi în cartea de aur a muzeului, se strâng dovezile trecutului pentru a da exemplu viitorului şi totodată a te înscrie în conștiința neamului nostru românesc”.

Zahaniciuc a conchis mulţumind primarului Mihăiţă Negură, secretarului Toader Mândrilă, consilierilor, pentru sprijinul necesar pentru ca muzeul câmpulungean să se afirme ca fiind unicul muzeu specializat din România ca muzeu al civilizaţiei lemnului.

Comunicări ştiinţifice, lansări de carte, evocări

Manifestările dedicate aniversării celor opt decenii de la înfiinţarea muzeului au debutat sâmbătă cu o serie de comunicări ştiinţifice, urmate de vernisajul expoziţiei de tapiserie „Timpul.......”, semnată de prof. Maria Cojocari, şi de lansarea cărţilor „Dicționar etnologic bucovinean”, de Mihai Camilar, prezentat de muzeograful Costel Pătrașcu, şi „Păstoritul și folclorul păstoresc în Obcinile Bucovinei”, de Filon Lucău, volum prezentat de prof. Alina Andruhovici. Duminică, reprezentanţii muzeului au organizat o documentare pe teren pentru observarea arhitecturii tradiţionale în Munţii Rarăului, aceasta fiind urmată de Te Deum şi „Destine muzeistice: Fragmente, Evocări, Amintiri despre Muzeul <Arta Lemnului>”.

Au conferenţiat dr. Mihai și Ioana Dăncuș – „Muzee și destine”, preot Dr. Nicolae Cojocaru - „Arta lui Brâncuși între național și universal”, prof. dr. Ion Filipciuc – „Câmpulungenii la Marea Unire de la 1918”, dr. ing. Ion Barbu – „235 de ani de schimbări în pădurile Bucovinei”, dr. Angela Paveliuc-Olariu – „Civilizația tradițională a lemnului în Bucovina”, muzeograf Costel Pătrașcu și Ala Movileanu – „O nouă etapă în dezvoltarea Muzeului Satului – Zona Sud”, precum şi muzeograf Maria Laura Tocariu, muzeograf Ana Elisabeta Florescu, muzeograf Mihai Camilar, prof. Filon Lucău, muzeograf Greta Șuteu, muzeograf Violeta Enea, muzeograf Ilie Vârnav, conservator Anca Zahaniciuc, prof. Dr. George Istrate, prof. George Bodea.

Scurt istoric

Prin expoziţiile temporare, prin colecţiile sale vechi, dar şi mai recente, prin activităţile sale cu copiii, muzeul din Câmpulung încearcă să se păstreze permanent în actualitate şi să devină mai frumos, mai atractiv şi mai plăcut cunoaşterii.

Înfiinţat în 1936 ca Muzeu de Etnografie şi Ştiinţele Naturii şi reprofilat în 1970 drept Muzeul "Artei Lemnului", instituţia are la bază colecţiile etnografice alcătuite de Ion Ştefureac şi C. Brăescu.

Muzeul este adăpostit într-o clădire monument de arhitectură (construită în 1900), situată în zona centrală a municipiului, care a folosită ca sediu pentru prefectura judeţului.

Muzeul deţine peste 15.000 de obiecte dispuse în 102 colecţii, predominante fiind cele referitoare la civilizaţia lemnului şi portul popular, reprezentând cultura tradiţională a lemnului din zona Câmpulungului. Cuprinde piese de interior din lemn (mobilier, unelte şi ustensile pentru ocupaţii şi meşteşuguri), instalaţii tehnice (manuale şi mecanice): prese de ulei, teasc pentru stors struguri şi alte fructe, mori manuale şi de apă, instalaţii complexe etc. Colecţiile muzeului sunt dispuse pe ocupaţii şi meşteşuguri în peste 20 de săli de expoziţie.

„Nicăieri pe teritoriul nostru naţional nu s-a dezvoltat aşa o cultură şi civilizaţie a lemnului ca în aceste zone”, a arătat muzeograful dr. Mihai Dăncuş, de la muzeul etnografic din Sighet.

Prin tot ce adăposteşte şi valorifică, Muzeul "Arta Lemnului" Câmpulung Moldovenesc este o colecţie etnografică de valoare excepţională, un univers al lemnului lucrat cu migală şi pricepere, cele mai multe dintre exponate fiind realizate din lemn de molid, brad sau foioase.

Muzeul şi-a păstrat misiunea cultivării şi transmiterii identităţii locale, având un rol fundamental în viaţa culturală a municipiului.