Furtuna de duminică după-amiază din zona Rădăuţi-Siret a fost însoţită, pe arii extinse, de căderi de grindină foarte intense şi de durată, care au lăsat dezastru în urmă în agricultură. Situaţia este foarte gravă în mai multe localităţi, iar vârstnicii povestesc că nu au văzut niciodată un asemenea potop: jumătate de oră de grindină mare şi foarte deasă, care a îmbrăcat în alb terenurile în mijlocul verii. Din păcate, primele evaluări făcute ieri au reliefat un adevărat dezastru. Gheaţa a bătut pe arii foarte extinse, iar acolo unde a căzut a distrus tot ce a fost cultură agricolă. În localităţile cele mai afectate, grindina a fost de mărimea unei nuci. Nu mărimea gheţii a fost însă marea problemă, ci densitatea ei foarte mare, durata căderilor şi ariile extinse.
Primar Milişăuţi: „Am 66 de ani, dar aşa ceva nu am mai văzut” - strat de 20 de centimetri de gheaţă
În oraşul Milişăuţi, unde cultivarea verzei şi a cartofului a rămas o preocupare a majorităţii localnicilor, sunt distruse în jur de 600 de hectare cultivate. Primarul Mircea Laurus a declarat că cel mai afectat este Bădeuţiul, unde sunt distruse 400 de hectare, plus alte 200 de hectare în Milişăuţi.
“Varza este ciuruită toată, unde a prins-o gheaţă nu mai este nimic, a rămas doar pământul. La fel şi la grâu, şi la orz, oamenii se pregăteau să-l recolteze, iar acum nu mai au nimic. Am 66 de ani, dar aşa ceva nu am mai văzut. A bătut gheaţă fără ploaie. Furtuna a ţinut mai mult de jumătate de oră şi pe jos era strat de 20 de centimetri de gheaţă”, a relatat dezastrul de duminică Mircea Laurus. Gheaţa a spart la Milişăuţi inclusiv acoperişuri de la anexe şi case.
La Dorneşti gheaţa a distrus culturi de pe 2.500 de hectare
Pagube şi mai mari sunt în comuna Dorneşti. După primele evaluări din teren făcute ieri, concluziile strâng în spate: primarul Gheorghe Luţa spune că 80% din suprafaţa cultivată din comună, adică 2.500 de hectare de teren, este compromisă.
„Peste jumătate de oră a bătut gheaţa, de când sunt nu am văzut aşa ceva şi nici oamenii din Dorneşti mai în vârstă. La cartofi gheaţa a tocat vrejul, au ieşit cartofii din pământ. La fel şi la porumb, a mai rămas doar o tulpină subţire. Nu se mai poate vorbi de salvat ceva pe aceste terenuri. Deja oamenii au venit în avalanşă la primărie, să depună cereri să fie despăgubiţi”, a declarat Gheorghe Luţa.
„A fost o imagine apocaliptică, când te uitai pe geam parcă vedeai o perdea albă, nimic altceva”
Foarte afectată este şi comuna Satu Mare. Aici, în jur de 620 de hectare cultivate au fost distruse de gheaţa căzută duminică după-amiază. Primarul Ştefan Cramarciuc spune că este afectată aproape jumătate din suprafaţa cultivată.
„A fost o imagine apocaliptică, când te uitai pe geam parcă vedeai o perdea albă, nimic altceva. A fost spaimă mare pentru noi, mai ales că gheaţa a bătut jumătate de oră, nu se mai termina. Lucrăm la un raport de evaluare, avem şi case cu faţade distruse şi acoperişuri afectate”, a declarat primarul.
Probleme asemănătoare au fost şi în alte comune învecinate din zona Rădăuţi, dar şi în oraşul Siret.
Dacă marii cultivatori au în general asigurări pe culturi, însă nici aceştia pe toate, majoritatea terenurilor sunt ale micilor cultivatori, care au pierdut totul în câteva zeci de minute.
Comisiile întrunite în vederea evaluării pagubelor au început de ieri activitatea de adunare a datelor, care vor ajunge pentru centralizare la Prefectura Suceava. În anii trecuţi, pentru calamităţile de pe suprafeţe importante, Guvernul României a acordat ajutoare de urgenţă pentru agricultori, însă sumele au fost departe de a acoperi pagubele.