Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Refacerea pădurilor după dezastrele naturale este o misiune de care silvicultorii suceveni s-au achitat cu succes de fiecare dată. Chiar dacă periodic judeţul Suceava a fost pus la încercare de forţele naturii, cu doborâturi de vânt precum cele din 2002, când patru milioane de metri cubi de masă lemnoasă au fost puşi la pământ, sau cele din 2007, când pagubele produse de vânt în bazinul Dornelor au fost de peste două milioane de metri cubi, sau când voracele gândăcel Ips Duplicatus a făcut să se usuce pe picioare sute de mii de arbori, în 2012 şi 2013, de fiecare dată intervenţiile rapide şi măsurile luate de silvicultori au minimizat pierderile, pădurile fiind refăcute în maxim doi ani de la producerea dezastrelor.
Cel mai recent exemplu este cel al pădurilor de molid şi pin din zona de şes a judeţului, distruse de atacurile gândacului de scoarţă. În 2012 şi 2013, pe fondul secetei şi al căldurilor excesive, capacitatea arborilor de a se apăra de atacurile dăunătorilor a fost puternic afectată. Fenomenul s-a manifestat îndeosebi în molidişurile aflate în afara arealului lor natural, adică la pădurile de răşinoase din zona de şes, plantate în perioada comunistă pentru producerea de celuloză, acolo având o creştere mai rapidă decât în zona de munte, principala diferenţă fiind însă la calitatea masei lemnoase rezultate.
În doar doi ani, aproape 600.000 de arbori au căzut pradă atacurilor de Ips Duplicatus, cele mai afectate fiind ocoalele silvice din zona de deal, unde suprafaţa totală afectată în fondul forestier de stat a fost de 837 ha: Adâncata -283 ha, Dolhasca - 263 ha, Pătrăuţi - 184 ha şi Fălticeni - 107 ha.
Suprafeţele goale rezultate au fost împădurite în perioada 2013-2016, conform documentaţiilor tehnice întocmite de ocoalele silvice şi aprobate de Direcţia Silvică Suceava, soluţiile tehnice adoptate fiind de introducere în compoziţiile de regenerare a speciilor corespunzătoare tipului fundamental de pădure: cvercinee (stejar, gorun) şi fag în amestec cu diverse specii tari.
Practic, au fost reintroduse speciile corespunzătoare tipului fundamental de pădure de pe arealele respective, aşa cum existau înaintea introducerii molidului în culturile pentru celuloză.
4,2 milioane de arbori plantaţi pentru refacerea pădurilor distruse de gândacul de scoarţă
O deosebită atenţie s-a acordat asigurării puieţilor necesari din speciile menţionate pentru realizarea compoziţiilor de regenerare. În acest scop, de cum a fost sesizată problema şi până când s-a ţinut fenomenul sub control, adică în perioada 2012-2015, Direcţia Silvică Suceava a produs cea mai mare parte a puieţilor de arbori necesari, din speciile stejar, gorun, fag, paltin şi frasin, în pepinierele silvice proprii, diferenţa fiind asigurată prin transfer conform repartiţiilor primite de la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva. Refacerea terenurilor forestiere cu răşinoase, plantate în zona de şes, pentru obţinerea de celuloză, a însemnat un efort susţinut, de plantare a 4,2 milioane de puieţi de arbori şi apoi întreţinere a culturilor forestiere.
Acum, arbori tineri, dar viguroşi se ridică falnici, chiar şi la 4 metri înălţime, pe cele aproape 840 de hectare de foste păduri de răşinoase înfiinţate pentru celuloză în afara arealului natural al speciilor respective.
La câţiva kilometri distanţă de municipiul Suceava, la Zvoriştea, pe un deal defrişat complet în urma atacurilor gândacului de scoarţă, o pădurice tânără se înalţă mândră, fiind o moştenire de valoare pe care actualii silvicultori o lasă generaţiilor următoare.
„Acolo, arborii se uscau de la o zi la alta. Azi număram 10 afectaţi, a doua zi erau deja alţi 20 uscaţi. N-am mai văzut aşa ceva”, a spus Carmen Miheţiu, şeful Ocolului Silvic Adâncata, indicând spre o suprafaţă de aproape 7 hectare, unde pădurea de molid a dispărut cu desăvârşire, după atacurile de Ips Duplicatus.
Acum UP 7 Zvoriştea UA 1A, cum se numeşte parcela respectivă în evidenţele silvicultorilor suceveni, este acoperită de o pădure tânără, plantată fir cu fir, în 2013, iar în ciuda perioadei secetoase şi a condiţiilor meteo nefavorabile, reuşita culturii a fost foarte bună.
Schema de plantare utilizată a fost de cinci stejari, doi paltini, doi tei şi un cireş, astfel încât cultura predominantă să fie cea de stejar, cel mai potrivit arbore pentru zona respectivă, asigurându-se în acelaşi timp diversitatea necesară alcătuirii unei culturi forestiere sănătoase.
„Arboretele pure, adică dintr-o singură specie, sunt cele mai expuse factorilor dăunători. De exemplu, molidul este cel mai expus doborâturilor de vânt, din cauza rădăcinilor sale superficiale. De aceea compoziţiile de regenerare se fac după anumite scheme, în combinaţii de specii, în funcţie de specificul zonei, astfel încât speciile să se ajute unele pe celelalte şi să asigure o stabilitate cât mai mare a culturilor forestiere”, a precizat Dorin Strugaru, responsabil cu Regenerarea Pădurilor, în cadrul Direcţiei Silvice Suceava.
De obicei, pentru împădurirea unui hectar de teren sunt necesari 5.000 de puieţi de arbori.
Doborâturile de vânt de la Broşteni, prioritatea Direcţiei Silvice Suceava pentru următorii doi ani
Aşa cum situaţii catastrofale din alţi ani au fost rezolvate exemplar, în ciuda unor dezastre naturale de proporţii, Suceava rămânând cel mai împădurit judeţ din ţară, la fel se va proceda şi în privinţa distrugerilor provocate de fenomenele meteorologice extreme din luna iunie, când ploile torenţiale au venit „la pachet” cu vânt puternic, ce a culcat la pământ arborii de pe aproximativ 400 de hectare de pădure de răşinoase în zona Broşteni.
Din primele estimări ale proporţiilor dezastrului provocat de vântul puternic, care a smuls copacii din rădăcini sau i-a rupt precum beţele de chibrit, numărul arborilor afectaţi este de aproape 500.000.
„Știm cum să gestionăm astfel de situaţii, pentru a minimiza pierderile şi a reface pădurea, în cel mai scurt timp posibil. Refacerea pădurilor distruse de atacurile gândacului de scoarţă, Ips Duplicatus, a fost făcută în condiţii dificile, în ani secetoşi, dar chiar şi aşa, gradul de reuşită a fost foarte bun.
La fel vom proceda şi la Broşteni, ştim ce avem de făcut şi vom acţiona corespunzător, încât pădurile să fie refăcute în maxim doi ani de zile.
O situaţie similară a fost la Falcău, în urmă cu 2 ani, când au fost afectate 50 de hectare de fond forestier, unde deja este totul împădurit”, a spus şeful Direcţiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu.
Fenomene de acest gen sunt destul de frecvente în zona noastră, iar în alte ocazii, forţa naturii a fost mai devastatoare.
În 2002 doborâturile de vânt au fost de patru milioane de metri cubi de masă lemnoasă, în 2007, de două milioane de metri cubi, numai în Bazinul Dornelor.
„În zona molidişurilor este un fenomen destul de des întâlnit. Important este că ştim cum să gestionăm astfel de situaţii, pentru a minimiza pierderile şi a reface pădurea, în cel mai scurt timp posibil”, a adăugat şeful silvicultorilor suceveni.
Evoluţia infestărilor cu Ips Duplicatus în pădurile gestionate de Direcţia Silvică Suceava
Pe fondul scăderii rezistenţei arborilor în zona de deal şi premontană a judeţului a apărut o invazie a gândacilor de scoarţă (Ips duplicatus), atacurile acestora ducând la vătămarea puternica a arboretelor de molid din afara arealului.
Din datele raportate de ocoalele silvice cu privire la semnalarea arborilor infestaţi de ipide, pe picior, a rezultat un număr total de 641.000 bucăţi, situaţia arborilor infestaţi pentru anii 2012, 2013 , 2014 şi 2015 prezentându-se astfel:
- în anul 2012, numărul de arbori infestaţi pe picior semnalaţi a fost de 350,9 mii buc., din care, 189,8 mii buc. în fond forestier proprietate publică a statului, 26,9 mii buc. în fond forestier cu contracte de administrare şi 134,2 mii buc. în fond forestier cu contracte de prestări servicii;
- în anul 2013, numărul de arbori infestaţi pe picior a fost de 238 mii buc., din care, 145 mii buc. în fond forestier proprietate publică a statului, 20,8 mii buc. în fond forestier cu contracte de administrare şi 72,2 mii buc. în fond forestier cu contracte de prestări servicii;
- în anul 2014, numărul de arbori infestaţi pe picior semnalaţi este de 29,9 mii buc., din care, 20,7 mii buc. în fond forestier proprietate publică a statului, 3 mii buc. în fond forestier cu contracte de administrare şi 6,2 mii buc. în fond forestier cu contracte de prestări servicii;
- în anul 2015, numărul de arbori infestaţi pe picior semnalaţi este de 22,6 mii buc, din care, 12,7 mii buc. în fond forestier proprietate publică a statului, 0,7 mii buc. în fond forestier cu contracte de administrare şi 9,2 mii buc. în fond forestier cu contracte de prestări servicii.
