Clienţii grupării săltate de DIICOT fumau etnobotanice amestecate cu prafuri din materiale de construcţii

Ancheta procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava privind gruparea de traficanţi de droguri care s-a format din 2011 şi a acţionat ca grup organizat din 2013, în municipiul Rădăuţi, concretizată prin emiterea a cinci mandate de arestare, scoate la iveală o serie de detalii incredibile privind modul în care liderul grupării ar fi reuşit să adune averi pe spatele consumatorilor.

Răzvan Percec, din municipiul Rădăuţi, era liderul incontestabil al grupării, rezultă din anchetă. Tânărul este descris ca un personaj extrem de abil şi de prudent, cauză din care a şi fost greu de probat, în primă fază, activitatea sa infracţională. Nici măcar locotenenţii săi nu ştiau toate detaliile afacerii, iar unul din acestea era că Răzvan Percec amesteca substanţele halucinogene primite de la diferiţi distribuitori cu prafuri ieftine cumpărate din comerţ şi folosite pentru obţinerea de materiale de construcţii. Aşa fabrica acesta etnobotanicele care erau ambalate în pliculeţe şi vândute clienţilor care deveniseră tot mai numeroşi.

Clienţi tot mai mulţi şi preţuri mai mari la etnobotanice

Procurorii au arătat că ancheta a început din 2011, când s-au adunat date cu privire la Mihăiţă-Romeo Roman, zis „Păsăilă”, care se ocupa de traficul de substanţe interzise  de risc şi de mare risc, precum şi traficul de substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive. Cu alte cuvinte, trafic de etnobotanice, dar nu numai.

În anul următor, 2012, poliţiştii de la Serviciul Antidrog al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Suceava au stabilit că cel care îl aproviziona cu marfă pe „Păsăilă” era Răzvan Percec.

Cercul de consumatori era restrâns iniţial, însă, treptat, a început să se extindă. Aşa s-a ajuns la peste 300 de clienţi de încredere, tineri din municipiul Rădăuţi şi localităţi limitrofe. Aceştia cumpărau pliculeţe cu etnobotanice, în primă fază cu 25 de lei, apoi cu preţuri de până la 35 de lei. Preţul a crescut în principal pentru că au apărut intermediarii, „săgeţile”, cei care vindeau etnobotanicele unui număr din ce în ce mai mare de consumatori.  

Liderul avea un singur om de încredere – soţia sa

Inculpatul Răzvan Percec, arată anchetatorii, s-a impus ca cel mai important furnizor de substanţe interzise din municipiul Rădăuţi, iar din 2013 afacerea a luat amploarea unui grup infracţional organizat. Principalii complici, locotenenţii, erau Romeo Mihăiţă Roman, „Păsăilă” şi Alexandru Huţuleac, zis „Duţu”.   

Procurorii au arătat că reţeaua nu comercializa doar fragmente vegetale destinate exclusiv consumului prin fumat, ci şi substanţe pentru prizat.

Printre persoanele inculpate din dosar se găsesc şi două din partenerele de viaţă ale liderilor reţelei, Diana Percec, soţia lui Răzvan Percec, şi Anamaria Bodnari, concubina lui Huţuleac.

Anchetatorii au subliniat că Răzvan Percec nu a comunicat celorlalţi membri ai grupării din ce surse se aproviziona cu substanţele interzise, singura persoană de maximă încredere fiind soţia sa, singura care mai ridica, în afară de el, coletele cu substanţe interzise pe care le primea din străinătate.

Apartamentul în care prafurile pentru construcţii ajungeau în pliculeţele cu etnobotanice

Din octombrie 2013, au arătat anchetatorii, Percec a închiriat un apartament, în municipiul Rădăuţi, în care a depozitat substanţele interzise şi unde se ocupa de prepararea lor. Aici intrau doar el şi soţia sa.

În acest apartament se preparau şi dozele pentru plicurile în care se vindeau drogurile numite generic etnobotanice.

Aici, rezultă din anchetă, substanţele interzise erau amestecate cu prafurile ieftine cumpărate din comerţ şi folosite în domeniul materialelor de construcţii. Erau prafuri foarte asemănătoare cu cele „bune” şi în acest mod inculpatul sporea numărul de pliculeţe pregătite pentru vânzare.

Marfa ajungea apoi la cei doi locotenenţi amintiţi mai sus şi mai departe la ceilalţi membri care se ocupau de distribuire.

Cum a prosperat în timp scurt „Boss” sau „şeful şefilor”

„Boss” sau „şeful şefilor”, cum i se spunea, Răzvan Percec s-a îmbogăţit în scurt timp, rezultă din ancheta DIICOT.

Dacă în prima perioadă în care a fost monitorizat, în 2012, acesta avea o situaţie materială precară, lucrurile s-au schimbat an mai târziu, când tânărul şi-a construit în municipiul Rădăuţi, pe o suprafaţă de 300 de mp, un imobil în valoare de aproximativ 80.000 de euro.  

Ulterior acesta şi-a cumpărat mai multe autoturisme de lux. Astfel, în cursul lunii decembrie 2014 deţinea un autoturism marca VW Touareg cu valoare de piaţă de aproximativ 12.000 de euro, pe care l-a vândut. În  luna august 2015 avea un autoturism marca BMW seria 7 cu numere provizorii, înregistrat pe numele său, cu o valoare de piaţă de aproximativ 20.000 de euro, pe care l-a înlocuit în cursul lunii octombrie 2015 cu un autoturism marca Mercedes Benz, model CLS 350, cu o valoare de piaţă de aproximativ 25.000 de euro. Bărbatul mai are şi un autoturism marca Chrysler.

Anchetatorii au arătat că, în perioada 23.05.2012 – 19.02.2014, inculpatul Percec Răzvan a primit din Slovacia 31 de colete cu substanţe interzise (fără a include şi un colet în cantitate de 1.498,7 grame substanţe interzise, care a fost interceptat)  în greutate totală de 15.226 grame substanţe interzise, din care a alcătuit 126.885 de pliculeţe în cantitate de 0,12 grame fiecare, pe care le-a vândut cu suma de 25 lei pliculeţul, încasând suma totală de 3.172.125 de lei.

Anchetatorii au date şi despre acte de violenţă şi intimidare la care au apelat membrii grupării, atunci când alte persoane încercau să vândă şi ele substanţe interzise. 

Al doilea lider al grupării a fost mult mai expus: avea reţea de informatori

Procurorii DIICOT au subliniat în propunerea de arestare şi rolul important pe care îl avea în grupare Alexandru Huţuleac, zis „Duţu”. Mai puţin discret decât Percec, acesta îşi dezvoltase o reţea proprie de informatori, compusă din clienţi, care îi furnizau date cu privire la patrule de poliţie care se aflau în zonă, existenţa altor comercianţi de etnobotanice ori clienţi care provocau incidente şi puteau „scăpa” informaţii importante. Tot el s-a ocupat de racolarea „săgeţilor”, cei care vindeau substanţe interzise în beneficiul membrilor grupului infracţional organizat, în schimbul unui procent din valoarea substanţelor comercializate. Pe acest fond, Alexandru Huţuleac a început să aibă şi duşmani, condiţii în care, în luna ianuarie a acestui an, persoane necunoscute i-au incendiat un autoturism de teren. 

Ancheta vizează 22 de membri: 5 sunt în arest, 7 sub control judiciar

Reamintim că miercuri, 13 iulie, poliţiştii de la Serviciul Antidrog al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Suceava, sub coordonarea DIICOT, au efectuat 19 percheziţii, care au vizat 24 de persoane. Cercetările vizează în total 22 de membri, majoritatea din municipiul Rădăuţi, de la liderii care jonglau cu sume mari de bani, la soţiile şi concubinele acestora şi până la „săgeţi”.

Pe parcursul cercetărilor au fost efectuate 10 constatări în flagrant şi au fost identificate terenuri şi case, autoturisme de lux şi conturi bancare deschise în străinătate, în insulele Marshall şi Belize, în Oceanul Pacific şi în America Centrală, precum şi în Ungaria. Numai în cazul acţiunilor organizate în flagrant au fost depistate 8 kilograme de substanţe interzise, au precizat anchetatorii.

Audierile din acest dosar, la sediul DIICOT Suceava, au început de miercuri dimineaţă şi s-au finalizat abia joi dimineaţă.

Joi după-amiază, la propunerea DIICOT, cinci inculpaţi din acest dosar au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile de către Tribunalul Suceava.

Este vorba de Răzvan Percec, liderul grupării, Alexandru Huţuleac, cel mai important secund, precum şi Romeo Mihăiţă Roman, Iulian Andrei Lungoci şi Iosif Marian Grijincu.

Principalii inculpaţi din dosar au fost arestaţi sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, efectuarea de operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, trafic de droguri şi spălare de bani. 

Mandatele de arestare preventivă pot fi contestate la instanţa superioară.

Alte şapte inculpaţi, printre ei şi soţia lui Percec, sunt cercetaţi în stare de libertate, dar sub măsura controlului judiciar, având impuse mai multe obligaţii şi restricţii.

Până la o decizie definitivă a instanţelor de judecată, inculpaţii din acest dosar se bucură de prezumţia de nevinovăţie.