Flutur a început ieri cu dreptul negocierile pentru finalizarea depozitului de deşeuri de pe Mestecăniş

Depozitul de deşeuri de pe Mestecăniş a fost ieri locul de întâlnire între preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, reprezentantul localnicilor din Valea Putnei, Aristide Maxim, reprezentanţi ai constructorului, ai consultantului, ai Primăriei Pojorâta, ai Gărzii de Mediu, ai Agenţiei de Protecţie a Mediului, ai Apelor Române şi ai Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi. Scopul întâlnirii a fost deblocarea proiectului şi finalizarea lucrărilor pentru ca managementul integrat al deşeurilor să devină operaţional în judeţul Suceava. În cadrul discuţiilor, Aristide Maxim a expus atât nemulţumirile localnicilor faţă de locaţia aleasă pentru depozitul de deşeuri, cât şi temerile lor faţă de riscurile pe care cred că le presupune darea în exploatare, odată cu finalizarea lucrărilor. ”E în joc viaţa a două comunităţi, este pus în pericol însuşi modul nostru de viaţă”, a spus inginerul Maxim. El şi-a exprimat temerile faţă de poluarea pânzei de apă freatică, de riscul antrenării deşeurilor către sat în cazul unor ploi abundente, cu poluarea pârâului Putna, faţă de afectarea păşunii şi a mirosului pe care îl vor degaja gunoaiele menajere depozitate pe munte.

Flutur a invitat constructorul, consultantul şi reprezentanţii autorităţilor de mediu să dea explicaţii la temerile legitime ale localnicilor. ”Trebuia mult mai multă comunicare cu oamenii. Au fost multe discuţii, unele cu un miez de adevăr, dar altele de-a dreptul fanteziste. S-a creat un curent nefavorabil şi multe semne de întrebare pentru turism în această zonă. Suntem aici ca să găsim soluţii, să vedem ce putem face cu acest proiect executat peste 97%, pe care vreau să-l deblocăm”, a declarat Gheorghe Flutur. Acesta a arătat că ”protecţia peisajului nu s-a luat în calcul la demararea proiectului; se vede ca o rană în munte", însă discuţiile pornesc de la situaţia de astăzi şi de la ce este de făcut pentru rezolvarea situaţiei într-un mod acceptabil pentru toată lumea: depozitarea ecologică a deşeurilor menajere din localităţile din zona montană, protecţia mediului şi implicit a locuitorilor.

Toţi participanţii la întâlnirea de ieri au făcut un tur complet al depozitului şi au primit informaţii despre funcţionarea acestuia. Astfel, deşeurile sortate în staţiile de transfer de la Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc sunt aduse pe Mestecăniş, unde sunt cântărite şi recepţionate. Conform adjunctului Agenţiei de Protecţie a Mediului, Iluţă Cocriş, din ambele oraşe vor veni maximum trei maşini cu deşeuri pe zi. În depozit, deşeurile sunt nivelate şi compactate şi acoperite, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, cu un strat inert de pământ. Aceasta asigură protecţie la degajarea de mirosuri,  proliferarea insectelor şi la răspândirea gunoaielor, când bate vântul.

Staţia de epurare face faţă şi la ploi de 150 litri/mp

Levigat de fermentaţie nu va fi, conform directorului adjunct de la Mediu, mai devreme de 5-6 ani de depozitare. Acesta va fi colectat prin tuburi de drenaj şi dirijat către staţia de epurare. Apa epurată, curată din punct de vedere fizico-chimic şi microbilogic, va fi deversată în pârâul Putnişoara.

”Ce se întâmplă în cazul unor ploi abundente? Nu ajunge toată mizeria asta în pârâu şi în sat, la casele noastre?”, a întrebat Aristide Maxim.

”Exclus”, a fost răspunsul consultantului şi al autorităţilor de mediu. Staţia de epurare are o capacitate de 50 mc pe zi, sunt bazine care pot prelua supraplinul şi ar face faţă fără nici o problemă la ploi de 150 litri/mp, a asigurat consultantul. În ceea ce priveşte eficienţa epurării, consultantul a arătat că la staţia similară de la Moara, probele făcute cu levigat superconcentrat adus de la depozitul de la Bistriţa au demonstrat că procesul se desfăşoară în conformitate cu standardul preconizat.

Preşedintele Flutur a invitat reprezentanţii localnicilor să participe la testele de laborator care se vor face şi la depozitul de pe Mestecăniş, pentru a se convinge la faţa locului că nu au motive de îngrijorare.

O altă problemă analizată ieri a fost aceea a racordului drumului de acces la depozit cu DN 17 pentru evitarea perturbărilor de trafic pe Mestecăniş. Semafoarele inteligente şi orarul strict de acces în depozit, de preferat în timpul nopţii, cu amenajarea unei bretele din drumul naţional, au fost variantele propuse de reprezentanţii de la Drumuri Naţionale. O decizie se va lua săptămâna viitoare, într-o nouă întâlnire la care este invitat imperios şi proiectantul depozitului.

Toţi participanţii la întâlnirea de ieri au fost de acord că instituirea unui sistem de monitorizare online a activităţii din întreg perimetrul depozitului, odată cu darea acestuia în folosinţă, este benefică şi oferă nu doar posibilitatea supravegherii permanente din partea publicului, ci şi a intervenţiei prompte, în cazul apariţiei vreunei deficienţe.

Sistemul de monitorizare video este deja trecut în caietul de sarcini pentru viitorul operator, a cărui elaborare a început în precedenta legislatură.

Aristide Maxim a declarat că explicaţiile primite ieri din partea autorităţilor au clarificat multe probleme, dar localnicii doresc ”garanţii ferme” că legislaţia de mediu va fi respectată cu stricteţe.

Flutur continuă întâlnirile cu populaţia din zona de munte pe tema depozitului de pe Mestecăniş

Întâlnirile preşedintelui CJ, Gheorghe Flutur, cu populaţia din zona de munte pe tema depozitului de pe Mestecăniş continuă şi astăzi, la Câmpulung Moldovenesc.

Depozitul ecologic de pe Mestecăniş are o capacitate de 0,39 Mt, dispune de staţie de tratare levigat şi utilaje pentru operare depozit. În cadrul SMID au fost achiziţionate inclusiv maşini speciale pentru transportul deşeurilor.

Contractul a fost executat de firma austriacă Bilfinger Baugesellschaft mbH în asociere cu compania românească SC Concret Construct AG SRL, iar valoarea este de peste 27 de milioane de lei fără TVA. Capacitatea proiectată este suficient de mare încât să asigure necesarul de depozitare a gunoaielor din zona de munte a judeţului cel puţin până în 2037. În economia SMID, pe Mestecăniş vor fi duse deşeurile produse de 14,6% din populaţia judeţului, respectiv cei peste 100.000 de locuitori din zona de munte a judeţului, din 23 de unităţi administrativ teritoriale. Restul localităţilor, până la 114, sunt arondate depozitului de la Moara. Reamintim că la data de 1 martie a.c., Consiliul Judeţean Suceava, în calitate de beneficiar al proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor (SMID) în judeţul Suceava, a formulat o contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 182/2016 a Curţii de Apel Cluj, solicitând anularea deciziei contestate şi în rejudecare respingerea recursului şi suspendarea executării deciziei.

În cazul în care depozitul de la Mestecăniş - Pojorâta nu va fi finalizat şi dat în exploatare şi se va ajunge în situaţia recuperării unor sume rambursate în cadrul proiectului, acestea vor trebui returnate de Consiliul Judeţean Suceava, care este beneficiarul proiectului SMID şi al finanţării europene nerambursabile.