Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava Cătălin Nechifor a dat, ieri, într-o conferinţă de presă, explicaţii în privinţa schimbărilor de personal şi angajărilor făcute în aparatul propriu al Consiliului Judeţean şi în instituţiile subordonate acestuia. Informaţiile furnizate de Nechifor vin ca replică la declaraţiile preşedintelui actual al CJ, Gheorghe Flutur, care a declarat, la rândul său, că a găsit schema de personal mult mai încărcată decât a lăsat-o în 2012, la predarea mandatului.
Nechifor a declarat că în perioada 2012 - 2016 angajări s-au făcut la Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, care s-a dezvoltat şi şi-a diversificat foarte mult gama de servicii medicale oferite populaţiei. Fostul preşedinte al CJ a arătat că în anul 2012 au fost doar cinci angajări la Spitalul de Urgenţă pentru că ”a fost în vigoare celebra ordonanţă a guvernului Boc prin care s-au blocat posturile în zona publică, inclusiv în spitale”.
”Regimul de angajare era pleacă şapte, vine unul. Au plecat destul de mulţi şi n-a venit aproape nimeni. În 2013 s-au angajat 49 de persoane, medici, infirmiere, brancardieri, personal de specialitate - kinetoterapeuţi, chimişti, ingineri, economişti, referenţi etc. În 2014 am reuşit să angajăm 48 de persoane, în 2015- 65 de persoane, în 2016, până la acest moment, 99 de persoane. Deci 266 de persoane, dintre care 55 de medici şi 211 infirmiere, îngrijitori, brancardieri etc., angajaţi la spital în 2012 - 2016”, a arătat Cătălin Nechifor, precizând că astăzi spitalul este echipat nu doar cu paturi, dotat din punct de vedere logistic şi material, ci şi cu resursa umană asigurată în procent destul de mare. De asemenea, el a spus că Spitalul de Urgenţă are cea mai bună remunerare din România, atât pentru medici, cât şi pentru asistenţi. ”Am hotărât să dăm nivelul maxim de salarizare pentru că dacă vrem să creştem calitatea serviciilor medicale nu-i suficient să dăm cu var sau să punem echipamente, trebuie să şi plătim oamenii de acolo. Sigur că mai sunt multe de făcut pentru a asigura satisfacţia pentru pacient, mai e mult de muncă. Dar eu am crezut în aceşti patru ani că sunt obligat să asigur un climat corect, plăcut pentru angajaţi, oriunde sunt aceştia localizaţi”, a afirmat Cătălin Nechifor.
”În 2012 am găsit salvamontiştii în lada unui <Papuc>”
În privinţa angajărilor din alte servicii ale CJ, Nechifor a declarat că nu a fost adus personal suplimentar, ci au fost aduse în interiorul aparatului de specialitate al CJ două entităţi care funcţionau în exterior, respectiv Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică şi Salvamont, pe de o parte, şi Direcţia de Patrimoniu. Fostul preşedinte a argumentat că nu e vorba de angajare suplimentară, ci de transferul post pe post, dintr-o parte în alta.
”Cred că a fost un lucru foarte bun şi s-au făcut şi economii prin dispariţia câtorva posturi din zona TESA. Cei de la Direcţia de Patrimoniu, integrată în aparatul tehnic, beneficiază de servicii juridice, economice care sunt la comun", a precizat Nechifor.
Referitor la serviciul Salvamont din mansarda CJ, Nechifor a arătat că este vorba despre personal care lucrează în zona tehnică, de documentare şi de proceduri: ”în mansardă nu sunt salvamontişti sau salvamari. Cei care salvează vieţi evident sunt cantonaţi în zona Masivului Rarău. În 2012 am găsit salvamontiştii în lada unui <Papuc>. Asta era dotarea materială de la acel moment, o Dacia Papuc răblăgită, vai mama ei, care nu putea să urce pe Rarău pentru că nici nu prea erau drumuri atunci”.
Dotarea de acum a serviciului Salvamont este ”una de top”, potrivit lui Nechifor, cu un autoturism de teren care poate să ajungă în zone dificile, un ATV performant şi foarte multe echipamente specifice.
Cu echipamente eficiente a fost dotată şi Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, Cătălin Nechifor menţionând un utilaj cu patru componente care pot fi utilizate şi independent - perie de măturat, sărăriţă, lamă de zăpadă şi cositoare pentru acostamente. Utilajul permite menţinerea traseului turistic Transrarău deschis tot timpul anului deoarece poate interveni rapid în condiţii dificile, fiind staţionat, conform proiectului iniţial, pe Rarău, la un canton pe care Direcţia de Drumuri îl construieşte.
”Angajarea suplimentară nu e susţinută de nimic. Ceea ce s-a făcut a fost pentru creşterea dotării materiale şi umane. Politica de resurse umane o face fiecare cum crede, după experienţa şi priceperea lui. Nu ştiu însă dacă acuma, transformându-i pe toţi în Ion Creangă punându-i să scrie amintiri din copilărie e de bun augur, dar fiecare îşi asumă ceea ce face. Eu am spus ce am făcut şi sunt încrezător că acel model a generat şi dezvoltare”, a mai spus fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor.
