Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava a început, de ieri, supravegherea infecţiei cu virus Zika, dar şi a altor boli transmise de ţânţari.
Directorul adjunct al DSP, dr. Cătălina Zorescu, a declarat că scopul supravegherii îl constituie prevenirea şi limitarea apariţiei cazurilor de infecţie cu virus Zika, dar şi depistarea precoce a eventualelor cazuri de infecţie şi intervenţia imediată.
Dr. Zorescu a afirmat că orice persoană care prezintă erupţie şi/sau febră şi are cel puţin unul dintre următoarele simptome clinice: dureri articulare, dureri musculare, conjunctivită sau artrită ar putea fi suspicionată de infecţie cu virus Zika, dar interpretarea simptomelor se face doar în context epidemiologic.
Medicii care suspicionează un diagnostic de infecţie cu virus Zika la o persoană care a călătorit în afara ţării, în zone cunoscute pentru transmiterea acestui virus, cu două săptămâni anterior debutului infecţiei sau care a avut contact sexual cu o persoană de sex masculin confirmată cu infecţie cu virus Zika sau la o persoană care a avut contact sexual cu o persoană de sex masculin ce a călătorit într-o zonă cunoscută pentru transmiterea virusului Zika în ultimele trei luni, trebuie să anunţe în cel mai scurt timp DSP Suceava.
Directorul adjunct al DSP Suceava a precizat că obligaţia raportării către DSP a oricărui caz de suspiciune cu Zika revine tuturor furnizorilor de servicii medicale din sistemul public sau privat.
Lista zonelor afectate de infecţia cu virus Zika este permanent actualizată.
Concomitent cu supravegherea cazurilor de infecţii cu virus Zika, DSP a început şi supravegherea altor două boli transmise prin înţepătura ţânţarilor, respectiv boala infecţioasă produsă de virusul West Nile (meningita cu virus West Nile) şi malaria de import.
Mai puţin de jumătate dintre primăriile din judeţ au anunţat acţiuni de combatere a ţânţarilor
DSP Suceava a solicitat la începutul lunii martie a acestui an tuturor primăriilor din judeţ să comunice planul acţiunilor de dezinsecţie pentru 2016 şi 48 de primării din 114 au răspuns acestei cereri. Opt primării din mediul urban şi 40 din mediul rural au transmis DSP, până la sfârşitul lunii martie, că au luat la cunoştinţă informaţiile privind necesitatea programării unor acţiuni de dezinsecţie, iar dintre acestea zece primării, din care patru din mediul urban şi şase din mediul rural, au informat că au prevăzute acţiuni de dezinfecţie pentru anul 2016, în timp ce alte primării şi-au exprimat disponibilitatea de a include astfel de acţiuni în planificarea anuală şi de a aloca fonduri din bugetele locale pentru efectuarea acţiunilor de dezinsecţie, dacă situaţia epidemiologică o va impune.
DSP a solicitat şi spitalelor din judeţul Suceava să informeze medicii să acorde o atenţie deosebită în privinţa simptomatologiei clinice şi efectuarea unei anamneze corecte, astfel încât să poată sesiza la timp eventualele cazuri suspecte de infectare cu virusul Zika.
Intervenţia DSP a venit după ce Institutul Naţional de Sănătate Publică a transmis, la începutul lunii martie 2016, direcţiilor de sănătate publică recomandarea să solicite primăriilor din judeţe să aplice planul de combatere a ţânţarilor astfel încât să fie asigurată şi folosirea substanţelor active pentru combaterea ţânţarilor din specia Aedes albopictus, să intensifice măsurile de dezinsecţie în zonele cunoscute a fi posibile locaţii de înmulţire a acestora, respectiv în zona parcurilor şi a lacurilor, inclusiv în zona depozitelor de anvelope sau oricare altele caracterizate prin acumulări de apă, cât şi în jurul spitalelor de boli infecţioase, în care există posibilitatea internării cazurilor suspecte de infecţie Zika de import.
Conform INSP, principala cale de transmitere a virusului Zika la om este prin intermediul ţânţarilor invazivi, vectorul principal este reprezentat de Aedes aegypti. Specia Aedes albopictus este considerat vector secundar.