Spitalul de Urgenţă Suceava reia demersurile pentru a deveni spital clinic

Sărbătoarea Zilei Spitalului de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, care a avut loc vineri, a fost ocazia cu care managerul Vasile Rîmbu a anunţat reluarea demersurilor ca unitatea să dobândească statutul de spital clinic. La ceremonie au fost prezenţi rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, prof. univ. dr. Viorel Scripcaru, managerul Spitalului Clinic din Oradea, instituţie cu care spitalul din Suceava are un acord de înfrăţire, dr. Gheorghe Crap, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, deputatul PNL de Suceava Ioan Balan, prefectul Constantin Harasim, primarul Ion Lungu, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate, Cristi Bleorţu, şi directorul Direcţiei de Sănătate Publică, Andrei Ianovici, membrii Comitetul Director şi ai Consiliului Medical al spitalului, alţi invitaţi. Spre final, a venit şi fostul preşedinte al CJ Suceava, actualul consilier judeţean Cătălin Nechifor, căruia medicii din spital i-au salvat viaţa, în urmă cu câteva luni. Nechifor a stat pe un scaun, în ultimul rând.

Promisiuni de susţinere, laude şi mulţumiri

După ce a prezentat pe scurt evoluţia spitalului şi a mulţumit preşedintelui Flutur şi deputatului Balan pentru implicarea în declanşarea procesului de modernizare şi dotare, managerul Rîmbu a declarat că, în dezvoltarea Spitalului de Urgenţă, ”ambiţia de a deveni spital clinic este un lucru firesc” şi a arătat că prin colaborarea cu UMP, cu rectorul Scripcaru, originar din Rădăuţi, obiectivul este realizabil. În noiembrie a.c., spitalul va aniversa 50 de ani de existenţă în această locaţie şi acest moment găseşte spitalul cu o dotare la cele mai înalte standarde şi cu o foarte bună acoperire cu medici şi personal medical, aspecte subliniate de toţi invitaţii prezenţi.

”Spitalul a devenit un etalon cu care ne mândrim. N-aş fi vrut să-l cunosc şi personal, dar s-a întâmplat şi n-am decât cuvinte de mulţumire la adresa tuturor celor de aici. Ca preşedinte al CJ, am o mare responsabilitate şi în domeniul sănătăţii şi sunt convins că vom găsi căile să realizăm ce ne-am propus”, a declarat Flutur.

Deputatul Balan a explicat de ce este prezent mereu la Ziua Spitalului, amintind bătălia personală pe care a dus-o în 2008, când autorităţile de atunci intenţionau să demoleze Spitalul Vechi înainte de a construi altul în loc, iar o bună parte din parcul spitalului nou ar fi urmat să fie concesionată pentru construcţia unui supermarket. Balan a afirmat că ştie din propria sa familie câtă muncă şi renunţări presupune încă din adolescenţă studiul pentru medicină şi, ulterior, ca medic şi de aceea consideră că este obligaţia factorilor politici şi administrativi să asigure infrastructura pe care medicii să o utilizeze ”cu pasiune şi devotament”. El a mai spus că istoria de aproape 400 de ani de asistenţă medicală la Suceava ”ne obligă să creăm istoria Sucevei”, pentru a lăsa ceva comunităţii pe durata mandatelor primite de la cetăţeni.

”File din istoria Spitalului Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, volum-document despre o istorie de aproape 400 de ani de asistenţă medicală la Suceava

Despre stimă şi recunoştinţă pentru corpul medical de la spital şi pentru continuarea susţinerii din partea administraţiei locale a vorbit şi primarul de Suceava, Ion Lungu, iar cei doi doctori de la Iaşi şi Oradea, Viorel Scripcaru şi Gheorghe Crap, nu au precupeţit laudele la adresa spitalului. Rectorul UMF a declarat că a păşit în spital ”cu emoţie”, prima dată după 30 de ani, şi ”UMF va fi întotdeauna aproape de un spital de renumele celui din Suceava”. În susţinerea demersului pentru obţinerea statutului de spital clinic, prof. univ. dr. Viorel Scripcaru a anunţat că universitatea din Iaşi va trimite la Suceava cadre universitare care să selecteze doctorii care pot preda şi şi-a exprimat încrederea că recomandarea unităţii va fi pentru medici tineri. De asemenea, i-a invitat pe doctorii suceveni să participe la proiectele de cercetare medicală avansată derulate de UMF. ”Sunt foarte ataşat de spitalul din Suceava şi îmi doresc o colaborare pe care o vom creiona în continuare”, a mai spus rectorul UMF.

”Judeţul dvs. este parcă din altă ţară. Este de cinci ori mai frumos, mai ordonat şi mai curat decât tot ce am văzut pe drum, de la Oradea încoace”, şi-a început discursul managerul Spitalului Clinic Oradea, cu precizarea că acesta a fost primul motiv de încântare. Al doilea a fost spitalul, despre care a spus că, la cum arată, ”doar de cel din Oradea este depăşit”. ”Spitalele din Ardeal nici la gleznă nu vă ajung”, a declarat dr. Crap. În cadrul acordului de înfrăţire, medicul orădean a afirmat că poate sprijini medicii suceveni să meargă la clinici din străinătate partenere ale spitalului pe care îl conduce, pentru dobândirea de competenţe suplimentare.

La evenimentul de vineri a fost lansată ediţia a doua, revizuită şi completată, a volumului ”File din istoria Spitalului Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, scrisă de doctorii în medicină Ioan Gh. Ieţcu şi Mihai C.M. Ardeleanu, coordonată de managerul Vasile Rîmbu, o carte cu rol nu doar didactic, ci şi documentar, recomandată pentru oricine este interesat să afle, de exemplu, că primul aşezământ medical din Ţările Române dedicat exclusiv îngrijirii bolnavilor a fost înfiinţat în anul 1619 la Suceava, de mitropolitul Moldovei Atanasie Crimca, pe locul actualului Colegiu de Artă, despre vracii şi doftoroaiele din epoca medievală sau ce a însemnat asistenţa medicală în perioada habsburgică. Volumul mai cuprinde 132 de medalioane ale medicilor emblemă ai Sucevei, precum şi perioada actuală a spitalului. Sursele documentare au fost, potrivit dr. Ardeleanu, Arhivele Naţionale şi arhiva spitalului ”impecabil păstrată”. Este ”o pledoarie pentru ştiinţa medicală, pentru actul medical”, ”un omagiu pentru oamenii în halate albe, care salvează zi de zi vieţi”, conform prezentării făcute de doctorul în istorie Alice Niculică.