„Creuzetul de românism” de la Dumbrăveni

Dumbrăveniul nu s-a dezminţit nici în acest an şi timp de o zi a fost din nou capitala culturii româneşti. Şi la cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Literar „Mihai Eminescu” au fost prezenţi academicieni din România, Moldova şi Ucraina care au discutat despre interferenţa Mihai Eminescu – George Călinescu. Cu acest prilej au fost lansate trei volume, respectiv „Viaţa lui Mihai Eminescu”, „Opera lui Mihai Eminescu” şi „Eminesciene dincolo de monografie”, de George Călinescu.

Maestru de ceremonii a fost şi de această dată academicianul Mihai Cimpoi, care i-a prezentat rând pe rând pe cei care au vorbit despre importanţa operei lui Mihai Eminescu, dar şi a operei lui George Călinescu.

Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, a ţinut să remarce de la bun început „acest amfiteatru cum rar vezi în România”, cu trimitere directă la organizarea evenimentului de la Dumbrăveni.

„E bine că ne vedem în acest centru de cultură unde românii din toate provinciile se întâlnesc anual într-o perioadă în care lumea este interesată tot mai puţin de cultură. Pentru asta trebuie să apreciem la justa valoare eforul oamenilor din conducerea Primăriei Dumbrăveni, o instituţie care s-a dovedit un partener serios şi de cuvânt”, a arătat academicianul Eugen Simion.

Referitor la cele trei volume lansate sâmbătă la Dumbrăveni, fostul preşedinte al Academiei Române a explicat că în spate se află o muncă intensă, de peste un an de zile, a unui colectiv inimos de la Institutul Călinescu din Bucureşti, iar cele 4.500 de pagini vor rămâne în pagina de istorie a literaturii române.

„Mă simt extrem de bucuros de acest succes, sunt fericit că primarul Ioan Pavăl s-a zbătut să facem rost de bani pentru a tipări această colecţie”, a conchis academicianul Eugen Simion.

„Fără Eminescu nu ar fi nici poporul român”

Prezent pentru prima dată la Dumbrăveni, vicepreşedintele Academiei Române Victor Spinei a ţinut să remarce receptivitatea publicului pentru cultură într-o perioadă în care acest fenomen pare uitat de societatea românească, iar cele trei volume lansate cu ocazia festivalului au fost catalogate drept „o lucrare deosebită”.

Academicianul Mihai Cimpoi a ţinut să precizeze că în acest moment Eminescu este tradus în 85 de limbi străine, şi nu în 64, cât se ştia până acum, iar ultimul loc pe mapamond unde marele poet naţional al României poate fi citit este Mongolia.

Pe de altă parte, Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al Academiei de Științe din Moldova, este de părere că Mihai Eminescu este tradus mult prea puţin faţă de alţi poeţi mai mici, cum ar fi Taras Şevcenko. „Fără Eminescu nu ar fi nici poporul român, şi de aceea cred că trebuie tradus nu în 85 de limbi, ci în 200 de limbi străine”, a concluzionat Vasile Bahnaru.

„Îi mulţumesc lui Mihai Eminescu pentru că ne-a ales şi pentru că este cu noi”

Un alt interlocutor, academicianul Nicolae Dabija, a citit o poezie dedicată marelui nostru poet naţional şi a dorit să-i mulţumească „pentru că ne-a ales şi pentru că este cu noi”.

Invitatul a ţinut să remarce prezenţa unui număr atât de mare de academicieni într-un singur loc, „mai mulţi chiar decât are Academia Română în total”, motiv pentru care a dorit să-i aplaude pe primarul Ioan Pavăl şi pe secretarul comunei Dumbrăveni, Mihai Chiriac.

Cei doi au primit felicitări şi din partea academicianului Maia Simionescu, care a precizat că „manifestările de la Dumbrăveni au tot mai mult suflet, iar noi toţi, cei care suntem invitaţi, venim cu mare drag aici”.

„Creuzetul de românism” de la Dumbrăveni a fost amintit şi de generalul în rezervă Mircea Chelaru, vicepreşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, care este de părere că „Eminescu nu e doar un nume de poet, ci o armă, un scut şi o pavăză pentru noi”.

Ediţia din acest an, pigmentată cu muzică şi epigrame

Manifestarea de la Dumbrăveni nu a cuprins doar discursuri, ci a fost pigmentată şi cu alte momente. Andrei Păunescu, fiul poetului Adrian Păunescu, a interpretat în sală o melodie scrisă de el despre Mihai Eminescu, iar apoi a mişcat emoţional întreaga sală cu „Doamne ocroteşte-i pe români”.

Aplauze au stârnit şi epigramele lui Gheorghe Bîlici, un om legat sufleteşte de Dumbrăveni, care, de altfel, a primit şi titlul de Cetăţean de onoare al comunei.

Nu a fost singurul recompensat cu acest premiu. Pe această listă selectă s-au aflat alte 14 nume, printre care academicienii Eugen Doga, Victor Spinei, Victor Crăciun, Doru Dinu Glăvan, dar şi generalul în rezervă Mircea Chelaru.

Pe lângă oaspeţii obişnuiţi ai Festivalului Literar „Mihai Eminescu”, anul acesta au ajuns la Dumbrăveni şi invitaţi surpriză, cum ar fi Alice Grasu, directorul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti, noul primar din Moara, Eduard Dziminschi, sau noul primar din Siminicea, Sergiu Paşniciuc, pentru care manifestarea de sâmbătă poate constitui un exemplu de urmat pentru comunităţile pe care le vor conduce.

Tot sâmbătă, a fost dezvelită placa „Eminescu – 150 de ani de la apariţia numelui său în cultura română”, amplasată la intrarea în amfiteatrul din Dumbrăveni.