Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Sedii valorând peste 1 milion de euro au fost achiziţionate de Uniunea Ucrainenilor din România în ultimii ani în mai multe localităţi din diferite judeţe ale ţării. Deşi are una dintre cele mai mari comunităţi de ucraineni, Suceava lipseşte cu desăvârşire de pe această listă. Probabil că acest lucru nu este deloc surprinzător, de vreme ce oamenii care au avut în mână pixul şi banii s-au orientat preponderent spre judeţul Maramureş. Chiar şi aşa, toate achiziţiile au fost efectuate fără respectarea prevederilor OUG 34/2006 cu privire la achiziţiile publice. Concluzia aparţine Departamentului pentru Relaţii Interetnice de pe lângă Guvernul României, sursa de finanţare pentru Uniunea Ucrainenilor din România. În aceste condiţii se pune întrebarea legitimă dacă achiziţiile nu intră în domeniul penalului, asta şi datorită valorilor mari care s-au plătit pentru diferite sedii sau terenuri din ţară. Cei de la Departamentul pentru Relaţii Interetnice au stabilit şi cine este răspunzător pentru aceste achiziţii care nu au respectat legislaţia, respectiv Ştefan Buciuta, fost deputat din partea minorităţii ucrainene şi fost preşedinte al UUR.
Trei sedii cumpărate în Maramureş, toate cu belele
Pe motiv că UUR nu deţine un sediu la Poienii de sub Munte, în judeţul Maramureş, Ştefan Buciuta a solicitat achiziţia unui imobil central. În acest sens, s-a întocmit adresa nr. 235 din 26 aprilie 2013 către primăria locală, iar răspunsul a fost că aceasta nu deţine un astfel de spaţiu. În cele din urmă, în septembrie 2013 a fost cumpărat un spaţiu cu suma de 128.000 de euro, cu mult peste valoarea la care trebuie organizată licitaţie conform legii, ceea ce nu s-a întâmplat.
În acelaşi an, dar în luna octombrie, UUR a trimis o adresă către Primăria Rona de Sus, tot în Maramureş, prin care solicita un teren pe care urma să construiască un sediu. Cum nici această primărie nu avea teren, s-a achiziţionat un imobil cu P+E şi un teren de 1.137 mp pentru care s-a plătit suma de 67.500 de euro. Nici în acest caz nu s-a organizat vreo licitaţie.
Un alt sediu în Maramureş, la Sighetu Marmaţiei, aceeaşi poveste. Pentru un imobil cu P+E şi un teren de 360 mp UUR a plătit în 2006 suma de 264.000 de lei, a mai efectuat amenajări interioare patru ani mai târziu pentru care a plătit încă 356.278 de lei, pentru ca în februarie 2014 imobilul să fie evaluat la doar 182.383 de lei. Cu alte cuvinte, de trei ori mai puţin faţă de sumele investite în imobilul de la Sighetu Marmaţiei.
780.000 de euro pentru un sediu în Bucureşti
Cireaşa pe colivă în privinţa achiziţiilor derulate fără respectarea OUG 34/2006 este pusă de sediul din Bucureşti al UUR. Într-o primă fază Uniunea Ucrainenilor din România şi-a derulat activitatea într-un spaţiu al Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), iar în 2007 a depus o cerere prin care solicita să cumpere un imobil.
Pentru că în Bucureşti RAAPPS nu avea spaţii disponibile, în 2008, conducerea UUR, în frunte cu ex-deputatul Ştefan Buciuta, a decis să cumpere un imobil de pe piaţa liberă. Deoarece nu avea suma necesară în buget, conducerea UUR din 2007 a solicitat Direcţiei pentru Relaţii Interetnice suplimentarea sumei alocate pe destinaţia de investiţii cu suma de 700.000 de lei.
„Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1797/28.10.2008 UUR cumpără de la vânzătorii persoane fizice Cîrjă Vasile şi Cîrjă Gheorghiţă imobilul situat în Bucureşti, Str. Radu Popescu nr. 15, Sector 1, în suprafaţă de 138 mp la sol, S + P + 1E + M + Parcare şi teren în suprafaţă de 261 mp, la valoarea de 780.000 de euro. La momentul achiziţiei imobilului nu a fost întocmit un raport de evaluare a proprietăţii, iar din consultarea site-urilor de specialitate pentru anii 2007-2008 a rezultat un preţ mediu de achiziţie de 2.000 euro/mp, ceea ce ar conduce la un preţ mediu de aproximativ 800.000 de euro. Ulterior, în anul 2012, sediul a suferit lucrări de reamenajare, recompartimentare, realizare pod”, se arată în raportul întocmit de Departamentul pentru Relaţii Interetnice.
