Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, a fost distins cu titlul Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, ca semn al recunoaşterii meritelor pe care acesta le are în ceea ce priveşte promovarea Universităţii, susţinerea pregătirii studenţilor suceveni în cadrul Curţii Constituţionale a României şi menţinerea constituţionalităţii legislaţiei române.
„Astăzi onorăm un judecător de la cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării noastre şi o facem nu doar pentru contribuţia sa la dezvoltarea prestigiului Universităţii din Suceava, dar şi pentru ceea ce a realizat în funcţia sa. Este la final de mandat şi, în semn de omagiu, comunitatea academică suceveană îi oferă roba albastră în locul celei roşii pe care a purtat-o cu onoare în ultimii 9 ani”, a subliniat rectorul USV, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa.
Acesta a mai punctat că începând cu anul 2012, graţie deschiderii manifestate de Augustin Zegrean, Universitatea din Suceava a stabilit relaţii de colaborare cu Curtea Constituţională a României. Astfel, studenţii de la programul de studii Drept din cadrul USV au beneficiat de stagii de practică organizate la Curtea Constituţională, prilej cu care au avut şansa unei experienţe unice, luând contact direct cu toate structurile care deservesc în mod esenţial statul de drept.
Rectorul USV a amintit şi de conferinţa plenurilor Curţilor Constituţionale ale Lituaniei, Republicii Moldova şi României, din 2015, menţionând că experienţa comună a condus la creşterea vizibilităţii USV, atât în plan naţional, cât şi internaţional.
Ceremonia de vineri vine la doar o săptămână de când Senatul USV a aprobat înfiinţarea Facultăţii de Drept.
Lectio magistralis
După festivitatea de desemnare a titlului onorific de DHC, Zegrean a mărturisit că a îmbrăcat de foarte multe ori roba, însă niciodată cu emoţii aşa cum i s-a întâmplat la Suceava.
Acesta a vorbit despre evoluţia ideii de constituţionalitate la români, semnalând că preocupări pentru domeniul constituţional au apărut mult înainte de secolul luminilor, dar principalele legi au fost date de Constantin Mavrocordat, la 1743.
Preocupările în acest domeniu au continuat, fiind lansate proclamaţii (revoluţia lui Tudor Vladimirescu), cu caracter de text constituţional, sau fiind scrise chiar constituţii (Mihail Kogălniceanu, Al.I. Cuza), neadoptate însă din cauza neînţelegerilor politice din acele vremuri. Constituţia din 1866 este prima constituţie propriu-zisă a României, adoptată după modelul Constituţiei Belgiei din 1831, înfiinţându-se instituţiile fundamentale ale Statului Român. „De atunci România s-a numit România. Era o constituţie foarte avansată”, a spus Zegrean.
Acesta a mai amintit despre constituţiile din 1923, 1938, 1948, 1952, 1965 şi 1991, cu revizuirile aferente, subliniind prevederile importante, punctele tari şi punctele slabe ale fiecăreia dintre ele.