Cele patru proiecţii eveniment ale celui mai recent film românesc premiat la Cannes, „Bacalaureat”, în regia lui Cristian Mungiu, au stârnit o emulaţie impresionantă în rândul sucevenilor cinefili, biletele puse la dispoziţie de organizatori epuizându-se într-un timp foarte scurt.
Graţie cererii mari din partea publicului, „Bacalaureat” a avut patru proiecţii la Suceava, două la Cinema Modern şi două la Universitatea „Ştefan cel Mare”, de fiecare dată cu sala plină. Un tur de forţă pentru regizorul şi scenaristul Cristian Mungiu şi pentru actorii implicaţi în această producţie, Lia Bugnar şi Vlad Ivanov, care au intrat în dialog cu publicul sucevean şi au răspuns tuturor curiozităţilor cinefililor.
Regizorul Cristian Mungiu a câştigat premiul pentru regie, pentru lungmetrajul „Bacalaureat”, la gala celei de-a 69-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, care a avut loc duminică seară.
Referitor la interesul sucevenilor pentru întâlnirea cu filmul „Bacalaureat”, Mungiu a menţionat că premiile obţinute de o peliculăgenerează curiozitate în rândul spectatorilor, dar şi o vizibilitate mai bună în cinematografele din întreaga lume. „Premiul este o recomandare, are valoare în ochii spectatorilor. Cel mai grozav lucru care se poate întâmpla unui film aflat la început este să fie primit cu un asemenea entuziasm cum am fost noi primiţi noi. Filmul l-am încheiat în februarie-martie, însă viaţa filmului începe abia acum. A început la Cannes şi ea durează cel puţin până la finele anului. Beneficiul acestui premiu este că el va fi cumpărat şi distribuit în cinematografe din întreaga lume. Desigur, va trebui să călătorim, să însoţim filmul. Avem câteva date concrete, la toamnă, în Franţa şi Statele Unite”, a menţionat Cristian Mungiu.
La rândul său, actriţa Lia Bugnar a mărturisit că îşi doreşte să vadă săli de cinematograf pline, nu doar cu prilejul unor evenimente festive.
„Premiul inimaginabil pentru orice film românesc ar fi ca oameni alfabetizaţi, cititori de cărţi şi dornici de a se căuta pe sine să se caute şi într-o sală de cinema, unde nu sunt subtitrări, adică la un film românesc. Acest film s-a vândut în 50 de ţări, dar e totuşi trist să ştii că oamenii vor vedea filmul tradus şi că cei care ar putea să-l recepteze fără intermediari nu o vor face. Un adevărat premiu pentru noi ar fi ca într-o zi obişnuită să ieşiţi din case, să mergeţi la cinema, să cumpăraţi un bilet. Să veniţi şi atunci când nu e un eveniment, artişti şi când e lumea bună din oraş de faţă”, a subliniat actriţa.
„Bacalaureat”
Filmul „Bacalaureat” îl aduce în lumină pe Romeo Aldea, doctor într-un mic oraș de provincie, care și-a educat singurul copil, pe Eliza, cu ideea că odată ce va termina liceul, va pleca să studieze și poate să se și stabilească în străinătate. Planul lui e pe cale să se împlinească, Eliza primind o bursă să studieze psihologia în Anglia. Singura condiţie pentru ca aceasta să fie admisă este să promoveze examenul de bacalaureat cu minimum nota 9, o formalitate pentru o elevă așa de bună cum este ea. În ziua dinaintea primei probe scrise, Eliza este agresată de un bărbat, întâmplare ce pune în pericol planurile de viitor ale lui Romeo. Prin orice mijloace, tatăl încearcă să-şi ocrotească fiica şi să o ajute să promoveze examenul pentru a pleca în străinătate.
La întâlnirea cu publicul sucevean, Cristian Mungiu a menţionat că prezentarea unui film este momentul cel mai preţios şi cel mai important din viaţa peliculei, după ce întreaga echipă a muncit doi, trei sau patru ani de zile.
„Sala asta plină pentru noi e echivalentă cu un mare ieşit în stradă. Eu încerc să lucrez luând viaţa ca model şi nu filmele ca model. Filmul e deja interpretare a vieţii, o reducere esenţializată a vieţii. Ca cineast trebuie să înţeleg semnificaţia faptelor, să studiez caractere, situaţii. Am vrut să fac un film despre cineva care are iluzia că-şi poate ocroti copilul de toate. Dar nu faptele în sine sunt importante, ci semnificaţia lor şi sper ca aceasta să declanşeze ceva în interiorul fiecăruia”, a transmis Mungiu.
Regizorul a mai povestit că „Bacalaureat” este rezultatul mai multor ani de decizii, iar succesul celorlalte producţii ale sale şi aşteptările cinefililor au generat presiune şi emoţie pe tot parcursul realizării filmului. Cât despre subiectul abordat, Mungiu a subliniat că oamenii şi realitatea românească sunt o sursă de inspiraţie, însă se confruntă cu reproşul că pune într-o lumină proastă multe aspecte ale României.
„Mi-ar plăcea să fac filme despre realitatea românească şi aceasta să fie extraordinară, dar pentru asta trebuie să schimbăm realitatea şi îmi doresc să contribuim la această schimbare. Să nu înţelegem că din pricina acestei corupţii generalizate şi a felului de compromis pe care-l facem fiecare dintre noi ne pleacă elitele înseamnă că ne băgăm capul în pământ ca un struţ în nisip. E datoria mea de artist să semnalizez această realitate. Până nu acceptăm adevărul despre noi înşine va fi foarte greu să acceptăm ceva”, a completat Mungiu.
Regizorul a precizat că în realizarea filmului a preferat cadrele lungi, care păstrează logica narativă şi urmează ritmul firesc al unei situaţii.
„Nu mă obligă nimeni să lucrez aşa, e mult mai complicat chiar. Fiecare secvenţă a filmului e făcută dintr-un singur cadru, fără ping-pong-ul de cadre specific filmelor americane, fără tăieturi la montaj. Eu încerc să fac nişte filme care să semene cu viaţa, nu vreau să fac nişte filme care să semene cu alte filme. În limbajul comunicării dintre noi, de exemplu, nu există nici o tăietură, trebuie să înghiţim toate momentele moarte din comunicarea noastră, fac parte şi ele dintr-un ritm firesc al vieţii. Nu încerc să obţin emoţie în film folosind muzică sau un ritm alert, prin multe tăieturi, precum în filmele americane, ci doar lucrând cu aceşti minunaţi colegi şi să ştiţi că nu e uşor. Încerc să păstrez o onestitate în raport cu subiectul pe care îl abordez şi în raport cu mijloacele pe care le am eu ca cineast”, a mai transmis Mungiu.