Pasionaţii de căutări cu detectoare de metale, transformaţi în braconieri arheologici de Ministerul Culturii

Pasionaţii de căutări cu detectoare de metale, o preocupare care cunoaşte mulţi adepţi în ultima perioadă, în judeţ fiind aproape o sută de posesori autorizaţi de astfel de aparate, se pot trezi cu dosare penale chiar dacă sunt bine intenţionaţi şi predau, conform legii, un bun pe care îl găsesc întâmplător şi care este susceptibil de a fi de patrimoniu. Aşa poate fi interpretată o instrucţiune transmisă recent de ministrul Culturii către Muzeul Bucovinei şi Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Suceava. În instrucţiune se stipulează că prin descoperire arheologică întâmplătoare se înţelege evidenţierea de bunuri de patrimoniu arheologic doar în urma acţiunii factorilor naturali sau a acţiunilor umane pur întâmplătoare (lucrări de construcţii, lucrări de forare, lucrări de deminare etc.).

Orice descoperire cu detectorul de metale poate fi catalogată ca braconaj arheologic

Conform aceleiaşi instrucţiuni, „folosirea oricăror mijloace de detecţie pentru evidenţierea bunurilor de patrimoniu arheologic fără respectarea cadrului legal de autorizare instituit de Ministerul Culturii, indiferent dacă aceasta este efectuată în zone de patrimoniu cultural reperat sau în alte zone în care nu a fost încă evidenţiat patrimoniul arheologic, nu poate fi considerată descoperire arheologică întâmplătoare şi constituie braconaj arheologic”. Cu alte cuvinte, oricine dă peste un bun de patrimoniu, oriunde în judeţ, în afara siturilor arheologice, cu un detector de metale, este pasibil de infracţiune.

Interesant este că această instrucţiune contrazice alte prevederi legale în vigoare, care nu-i pun sub acuzare pe cei care fac descoperiri în afara siturilor. Pe de altă parte, cei care descoperă bunuri arheologice sunt obligaţi să le predea Direcţiei de Cultură în termen de 72 de ore, în caz contrar intrând sub incidenţa penală.

Practic, descoperitorii sunt puşi într-o situaţie ingrată: dacă predau bunurile se pot trezi acuzaţi de braconaj arheologic, iar dacă nu le predau încalcă din start legea. 

Cazul fraţilor Hatnean: au predat bunuri şi nu mai ştiu nimic de ele   

După cum am arătat într-un amplu material publicat în cotidianul nostru de miercuri, 18 mai, doi fraţi din Pătrăuţi, Cristi şi Marius Hatnean, ambii posesori de detectoare de metale autorizaţi, au depus, în ultimii doi ani, numeroase bunuri arheologice descoperite în judeţ. Este vorba de monede moldoveneşti medievale, arme de luptă, monede romane sau, mai nou, brăţări din argint dacice. 

Deşi Legea 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural naţional,prevede că în termen de 18 luni bunurile predate trebuie evaluate de experţi, iar dacă sunt de patrimoniu cei care fac descoperirea primesc o bonificaţie de 30% din valoarea bunului, fraţii Hatnean nu au primit încă nici măcar o informare privind descoperirile lor. Cu alte cuvinte, legea a fost deja încălcată, însă nu de descoperitori.

Această ultimă înştiinţare venită de la Ministerul Culturii poate fi interpretată şi ca o încercare de a limita predarea de bunuri de patrimoniu descoperite cu detectoare de metale, în condiţiile în care până acum s-au acordat foarte puţine bonificaţii.

Practic, descoperirea de bunuri de patrimoniu de către cei care deţin legal detectoare de metale nu este încurajată deloc, din contră, se pare că nu se doreşte ca aceştia să mai predea astfel de bunuri.

Fraţii Hatnean spun că pot dovedi uşor că nu caută bunuri arheologice. Ei fac cercetări cu detectoarele de metale cu precădere în zonele unde s-au dat lupte în războaiele mondiale, căutând urme ale vieţii soldaţilor din tranşee.