Un număr record de vizitatori au admirat „Luna albastră”, sâmbătă noaptea, la Observatorul Astronomic Suceava

Valuri de localnici şi turişti au vizitat, sâmbătă, până după miezul nopţii, Observatorul Astronomic din municipiul Suceava pentru o fascinantă călătorie în lumea aştrilor, atraşi de fenomenul astronomic „Luna albastră” – a doua lună plină apărută într-o lună calendaristică. Pe 22 mai, Pământul a trecut între Marte şi Soare, fenomen denumit de astronomi „Opoziţia lui Marte”, deoarece Marte s-a aflat în opoziţie faţă de Soare. Din acest motiv, sâmbătă, la apus a fost vizibilă planeta, în acelaşi timp cu luna plină. După ora 23.00, au mai putut fi observate planetele Jupiter şi Saturn.

Oaspeţii au început să vină de dimineaţă, de la ora 9.00. Până a apus soarele, au fost ghidaţi în a face observaţii astronomice asupra discului solar, iar după apus, treptat, asupra Lunii şi planetelor Marte, Saturn şi Jupiter. Directorul Observatorului, lectorul universitar dr. Cristian Pîrghie, ne-a declarat că, pe parcursul zilei de sâmbătă, peste 2.500 de oameni au trecut pragul instituţiei. „Este un record de vizitatori. A fost extraordinar, ultimul grup a plecat după miezul nopţii, la ora 1.15. Nu am avut niciodată un număr atât de mare de oaspeţi, cel puţin din 2010, de când sunt eu director”, ne-a spus directorul Pîrghie.

Potrivit acestuia,  interesul de care s-a bucurat fenomenul astronomic „Luna albastră” a fost favorizat de faptul că sâmbătă a fost o perioadă îndelungată cer senin, prielnic observaţiilor, şi că au fost vizibile nu doar Luna şi Marte, în interesanta ei culoare roşie, ci şi Saturn şi Jupiter. Anul trecut, a fost vizibilă doar planeta Jupiter, iar fereastra de cer senin a fost foarte scurtă.

Cea mai vizitată a fost terasa Observatorului, îndeosebi după apusul soarelui. La miezul nopţii, peste 500 de oameni de toate vârstele îşi aşteptau cu răbdare rândul pentru a privi prin cele două telescoape Luna, planetele Marte, Saturn şi Jupiter. Fiind vizibile şi cu ochiul liber, directorul Pîrghie le „localiza” pe cerul înstelat pentru vizitatori şi furniza informaţii despre acestea. 

În sala Planetariului, oaspeţii au fost purtaţi prin constelaţii de cercetătorul Cezar Leşanu, într-un spectacol în care s-au proiectat răsăritul Soarelui, apoi Luna, planetele şi aproximativ 6.000 de stele vizibile cu ochiul liber pe cerul boreal şi austral, imaginea dinamică a Sistemului Solar, planeta Jupiter cu sateliţii galileeni, fenomenul stelelor căzătoare şi mişcarea unui satelit artificial.

Planetariul Suceava are cea mai mare cupolă dintre planetariile din ţară

În sala de proiecţie filme, iubitorii de stele au avut şansa de a-l avea „ghid” pe prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, prof. univ. dr. Mihai Dimian. De orientarea vizitatorilor spre ceea ce a avut Observatorul de oferit în cursul zilei de sâmbătă s-a ocupat custodele Tatiana Chideşa: observaţii astronomice, spectacole de planetariu, filme 3D şi 2D, cenaclu SF, dezbateri, muzică, expoziţii şi atelierul de pictură de pe terasa din faţa instituţiei, organizat de Raluca Schipor, profesor la Colegiul Naţional de Artă şi colaborator al Casei de Cultură a Studenţilor din USV.

Menţionăm că Planetariul din Suceava a fost inaugurat în anul 1982 şi este cel mai mare din ţară în ceea ce priveşte capacitatea sălii şi a diametrului cupolei. Este destinat proiectării cerului din ziua respectivă, a cerului din emisfera sudică şi nordică, a sistemului solar, a planetelor vizibile, a sateliţilor galileeni etc. De pe terasa pentru observaţii astronomice cu luneta şi telescopul se pot observa petele solare, relieful lunar, Jupiter cu sateliţii galileeni, inelele lui Saturn, roiuri de stele, nebuloase galactice şi fenomene astronomice (eclipse, ocultaţii etc.).

De pe site-ul Observatorului mai aflăm că un element de unicitate care diferenţiază Planetariul nostru de alte Planetarii din lume este pictura maestrului Mircea Hrişcă, reprezentând orizontul oraşului Suceava, „lucrare care a devenit un veritabil document despre vechea arhitectură, reconstituind repere citadine de acum 30 de ani”. De asemenea, la Suceava există şi o machetă a Lunii, lucrare unicat, concepută şi realizată de profesorul de geografie Neculai D. Isaic, avându-i consultanţi ştiinţifici pe regretatul astronom dr. Harald Alexandrescu, coordonator al Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu Bucureşti şi conf. univ. dr. Elvira Botez.