Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Să respecţi legea în România nu înseamnă întotdeauna să fii tratat corect, aşa cum cere litera legii. Asta simt pe pielea lor doi tineri din comuna Pătrăuţi, fraţi, care au de câţiva ani de zile pasiunea de a ieşi prin judeţ la căutări cu detectoare de metale. Principalul lor scop este de a găsi tot ce aminteşte de luptele care s-au dat pe teritoriul judeţului în cele două războaie mondiale, însă, întâmplător, au dat şi peste bunuri arheologice, care sunt din categoria celor de patrimoniu. Respectând strict legea, cei doi au predat bunurile în termen de 72 de ore de la descoperire, pentru ca acestea să fie evaluate şi să se stabilească dacă sunt sau nu bunuri de patrimoniu. Pentru bunurile de patrimoniu, care rămân ale Statului Român, prin instituţiile muzeale, descoperitorii au dreptul la o bonificaţie de 30% din valoarea bunului, care se acordă în termen de maximum 18 luni de la descoperire, termenii fiind stabiliţi clar de lege. Din păcate, cei doi nu au primit nici măcar o informare cu privire la unde sunt descoperirile lor, deşi de la primul proces-verbal de predare a unui bun au trecut mai bine de doi ani.
Descoperiri ale fraţilor Hatnean: de la monede moldoveneşti la brăţări dacice
Printre bunurile descoperite şi predate de fraţii Hatnean se numără: o spadă pentru două mâini, posibil model viking (descoperire din aprilie 2014), 52 de monede moldoveneşti (descoperite la Pătrăuţi, în octombrie 2014, care datează din perioada domniei lui Ştefăniţă Vodă, început de secol XVI), două monede de jumătate de gros, probabil din timpul domniei lui Ştefan cel Mare (descoperiri din octombrie şi noiembrie 2014, făcute la Botoşeniţa Mare - Calafindeşti), monede romane, monede turceşti, un topor antic din bronz cu o vechime estimată de 3.500 de ani (descoperire din februarie 2016, la Pătrăuţi).
Cea mai recentă descoperire a fraţilor Hatnean, de la începutul acestei luni, este una foarte importantă: două brăţări şi două coliere din argint, plus o a cincea piesă fragmentată, de la începutul mileniului I, descoperite în zona Cacica.
I-au văzut la ochi pe cei de la muzeu doar când au predat bunurile
Toate bunurile amintite mai sus, alături de altele, au fost predate, direct sau prin intermediul Poliţiei ori Primăriei Pătrăuţi, Direcţiei pentru Cultură Suceava. De aici, acestea au ajuns în custodia Muzeului Bucovinei. S-au făcut procese-verbale de primire, bunurile au fost preluate de specialiştii muzeului, iar ulterior fraţii Hatnean nu au mai primit nici o informare referitoare la soarta acestora.
„Am avut foarte multă răbdare, nu am vrut să insistăm considerând că cei de la muzeu erau în proces de mutare pentru lucrări de renovare, însă, din păcate, nu mai ştim absolut nimic despre bunurile noastre. Am cerut o clasificare a lor, să se stabilească dacă sunt bunuri de patrimoniu şi să ajungă într-un muzeu, expuse, unde le este locul. Partea financiară ne interesează mai puţin”, ne-au declarat cei doi fraţi.
Ce spune legea privind protejarea patrimoniului cultural naţional
Legea 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural naţional, confirmă, la articolul 49, că cei doi fraţi Hatnean au fost ignoraţi până acum, în ciuda legii.
Autorii descoperirilor de acest gen trebuie să fie informaţi, în termen de maximum 18 luni, cu privire la bunuri, dacă sunt sau nu de patrimoniu. Dacă sunt de patrimoniu trebuie acordată bonificaţia de 30% (se poate acorda şi o bonificaţie suplimentară, de până la 15%, pentru descoperirile excepţionale). Dacă nu, bunurile sunt declasificate şi revin celor care le-au descoperit.
Valoarea bunurilor se stabileşte de experţi acreditaţi, iar bonificaţiile se plătesc de ordonatorul principal de credite sau din bugetele locale, în funcţie de subordonarea instituţiilor culturale în administrarea cărora vor fi transmise bunurile descoperite.
Legea mai prevede că în cazul în care autorii descoperirii nu sunt recompensaţi în termen de 18 luni, aceştia pot deschide un proces printr-o acţiune scutită de taxa judiciară de timbru.
Şefii de la Muzeul Bucovinei şi Direcţia pentru Cultură aruncă pisica de la unul la altul
Cum se întâmplă adesea în România, legea e clară, dar interpretabilă. Expertizarea bunurilor este pasată de la o instituţie la alta.
Constantin Emil Ursu, directorul general al Muzeului Bucovinei, care are bunurile în custodie, a declarat: “Direcţia pentru Cultură a preluat bunurile, ea trebuie să se ocupe de expertize şi stabilirea valorii lor. Noi doar le ţinem în custodie.”
De cealaltă parte, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Suceava nu are experţi acreditaţi în evaluarea bunurilor de patrimoniu.
Aurel Buzincu, directorulDirecţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Suceava, a declarat: “Cărţile nu se joacă la noi. Nu avem experţi, specialiştii se găsesc în muzee. Adevărul este că legislaţia are zone tulburi, obiectele care au valoare trebuie să ajungă într-un muzeu, însă acesta trebuie să le vrea şi să-şi permită să plătească bonificaţiile legale”.
Dacă ar fi să ne întoarcem la lege, aceasta precizează că evaluarea se face de experţi acreditaţi ai serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor sau, după caz, de alţi experţi acreditaţi. Bonificaţiile se plătesc de instituţia muzeală care preia bunul, fără însă a se preciza obligaţia unei anume instituţii muzeale de a prelua un bun de patrimoniu. Pe de altă parte, un bun de patrimoniu, odată încadrat la această categorie, nu poate fi restituit celui care a făcut descoperirea.
O singură bonificaţie a fost dată până acum în judeţ
În judeţul Suceava singura bonificaţie dată vreodată pentru o descoperire întâmplătoare a ajuns la un bărbat din Cacica, Paul Croitoriu, care, în vara anului 2014, a descoperit, la Cacica, 309 monede geto-dacice, plus 40 de fragmente monetare din argint cu vechimea de 2.300 de ani, cel mai valoros tezaur de gen descoperit în România.
Paul Croitoriu a primit 30.000 de lei de la Consiliul Judeţean Suceava, prin Muzeul Bucovinei, sumă calculată ca echivalent a 30% din valoarea totală a monedelor pe care le-a descoperit, plus încă 10.000 de lei, recompensă din partea Guvernului României.
Banii s-au dat atunci imediat, pe fondul promovării intense a descoperirii în toată mass-media. În rest, tot ceea ce au mai predat sucevenii, în urma unor descoperiri întâmplătoare, nu a fost încă evaluat şi nu s-a acordat vreo bonificaţie.
Semne de întrebare: Foarte puţini dintre cei care au detectoare de metale au predat vreodată un bun arheologic
Această stare de fapt, cauzată probabil de lipsa de buget a muzeelor pentru noi bunuri de patrimoniu, descoperite de posesorii de detectoare de metale, nu face decât să încurajeze traficul cu bunuri de patrimoniu şi braconajul arheologic.
Un alt aspect care ar trebui să dea de gândit este că din cei 85 de suceveni autorizaţi de poliţie, la finele anului trecut, pentru deţinere de detectoare de metale, foarte puţini au predat vreodată vreun bun susceptibil de a fi de patrimoniu la Direcţia de Cultură Suceava. Întrebarea firească a fraţilor Hatnean şi nu numai a lor este dacă ceilalţi posesori de detectoare de metale autorizaţi (şi posibil şi alţii care nu au nici o autorizaţie), de ordinul zecilor, nu au găsit vreodată vreun bun de patrimoniu. Foarte probabil mulţi au ales să nu le predea şi să încerce să le comercializeze la un preţ mult mai mare decât cel oferit de stat, ceea ce înseamnă infracţiune.
Din păcate, exemplul fraţilor Hatnean arată că cei care aleg să respecte strict legea nu sunt apreciaţi prea mult, din contră, sunt pur şi simplu sfidaţi.
Pasiunea fraţilor Hatnean: „Încercăm să reconstituim modul de viaţă al soldatului în tranşee”
Fraţii Cristi şi Marius Hatnean, în vârstă de 26, respectiv 22 de ani, sunt pasionaţi de aproximativ patru ani de zile de ieşirile în teren cu detectoare de metale. Spun că acest hobby i-au motivat în primă fază să facă mişcare în natură. Cum studiaseră istoria celor două războaie mondiale, au devenit în scurt timp atraşi de cercetarea zonelor în care s-au dat lupte. Aşa au găsit de-a lungul timpului tot felul căşti de soldaţi ruşi, germani sau români, decoraţii, baionete, gamele, tuburi şi conserve de la raţii cu mâncare etc.
„Încercăm să descoperim şi să reconstituim modul de viaţă al soldatului în tranşee”, ne-au spus fraţii Hatnean.
Aceştia au mai ţinut să precizeze că descoperirile lor de bunuri de patrimoniu au fost pur întâmplătoare.
