Dosar de tentativă de viol, clasat după ce probele ADN au fost rătăcite

Un bărbat din comuna Fântânele acuză procurorii implicaţi în rezolvarea unui dosar de tentativă de viol că au tergiversat peste cinci ani cercetările, timp în care principalele probe ADN, care puteau face lumină în acest caz, au dispărut pur şi simplu. După cinci ani şi jumătate de la comiterea faptei, timp în care Ion Hrubariu, soţul femeii agresate în noaptea de 31 august 2010, a depus mai multe plângeri către parchetele competente, familia a primit acasă la începutul lunii aprilie o ordonanţă de clasare a cazului, din lipsă de probe în dosar. În acest document, procurorul de caz explică modul în care au fost efectuate cercetările şi faptul că, în această perioadă de timp, principalele probe ridicate de la locul faptei şi trimise spre expertizare la Institutul Naţional de Criminalistică (INC) din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) au fost rătăcite, zădărnicind munca de câţiva ani în acest dosar.

Firul evenimentelor debutează în seara de 31 august 2010, când Viorica Hrubariu, atunci în vârstă de 55 de ani, se afla singură în locuinţa ei din satul Băneşti, comuna Fântânele. În timp ce femeia se uita la televizor, în jurul orei 22.30, alimentarea cu energie electrică a casei a fost întreruptă brusc, iar peste femeie a dat buzna în casă un necunoscut. Acesta purta pe faţă o cagulă din pânză şi avea în mână o şurubelniţă, cu care a lovit-o pe femeie de mai multe ori în frunte. După ce a ameninţat-o cu moartea, i-a spus femeii că vrea să întreţină relaţii sexuale cu ea, a trântit-o pe canapea şi s-a năpustit asupra ei. În lipsa erecţiei, bărbatul s-a ridicat nervos şi a părăsit locuinţa femeii, aceasta anunţând vecinii şi poliţia. Cercetările la faţa locului au prelevat mai multe probe, respectiv cagula improvizată din material textil şi şurubelniţa, ambele folosite de agresor, precum şi mai multe urme papilare. Deşi la audieri femeia l-a indicat drept autor al agresiunii pe Liviu Ciobanu, un bărbat care lucrase împreună cu soţul şi fiul acesteia în Italia, probele ridicate în urma cercetărilor efectuate de poliţişti, în principal urmele papilare, i-au îndreptat pe aceştia către un alt suspect, Liviu Mistodie, din localitate. Prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava din 14 decembrie 2010 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Liviu Mistodie pentru tentativă la infracţiunea de viol, violare de domiciliu şi ameninţare. Propunerea făcută de procurori privind trimiterea în judecată la 24 februarie 2011 a lui Liviu Mistodie, pentru comiterea acestor infracţiuni, a fost respinsă de instanţă pe motiv că probele administrate de procurori nu sunt corelate cu declaraţiile femeii privind identitatea autorului, luându-se decizia efectuării unei expertize genetice ADN de către Institutul de Criminalistică din cadrul IGPR. Această expertiză, care putea lămuri discrepanţele apărute în dosar, fusese deja dispusă printr-o ordonanţă a procurorilor la scurt timp după comiterea faptei, respectiv la data de 5 octombrie 2010, când au fost trimise institutului probele biologice aparţinând suspectului Liviu Mistodie. Aceste probe erau formate din „fişa de custodie şi plicul nr. 3”- care conţinea mâneca unei cămăşi cu urme de pete maronii şi „fişa de custodie şi plicul nr. 4”, care conţinea depozitul subunghial prelevat de la femeia agresată. Aceste probe ar fi urmat să fie comparate cu probele biologice recoltate după o  infracţiune de omor comisă de Liviu Mistodie în luna octombrie a anului 2010, în urma căreia acesta a fost condamnat şi încarcerat.

Probele biologice trimise pentru expertizare în octombrie 2010 sunt de negăsit

După mai mult de un an şi jumătate de la trimiterea probelor, pe 15 mai 2012, urmare a solicitărilor adresate de organele de poliţie din cadrul IPJ Suceava, Institutul Naţional de Criminalistică (INC) comunică faptul că activitatea Laboratorului de Analize Genetice este suspendată din lipsa reactivilor. Şase luni mai târziu, pe 23 noiembrie 2012, într-o adresă nouă trimisă organelor de poliţie din cadrul IPJ Suceava,  INC a comunicat faptul că în cadrul Laboratorului de Analize Genetice vor fi efectuate numai expertizele cuprinse în listele de priorităţi la nivel naţional. La finalul adresei se menţiona că materialele trimise în acest caz la institut se returnează către IPJ Suceava. După mai bine de doi ani şi jumătate, în urma unei noi solicitări din partea IPJ Suceava, la data de 18 mai 2015, INC a trimis o adresă cu acelaşi conţinut ca al adresei din data de 23 noiembrie 2012, în care se menţiona că materialele trimise se returnează organului care a solicitat efectuarea expertizei. Aceste probe biologice nu au fost însă primite de către poliţiştii suceveni. La 30 septembrie 2015, având în vedere vechimea dosarului, acesta a fost preluat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, pentru finalizarea lui în regim de urgenţă şi efectuarea unei expertize genetice ADN de către specialiştii din cadrul Institutului de Medicină Legală Iaşi. Câteva zile mai târziu, o delegaţie a poliţiştilor suceveni s-a deplasat la sediul INC, unde li s-a comunicat că probele biologice cerute au fost returnate către IPJ Suceava prin adresa din 23 noiembrie 2012, refuzându-se eliberarea unei copii de pe registrul de ieşiri al INC, care ar fi confirmat trimiterea probelor la Suceava. Alte câteva demersuri făcute de Poliţia Municipiului Suceava, Serviciul Criminalistic, precum şi de SRI în perioada octombrie-noiembrie 2015, nu au dus la identificarea coletului care conţinea probele biologice. În urma unei convorbiri telefonice purtate cu şeful INC, chestorul Gabriel Ţîru, acesta nu a exclus posibilitatea ca probele biologice să fi fost trimise din greşeală unei alte unităţi de parchet sau de poliţie din ţară.  În data de 17 noiembrie 2015, INC a trimis o nouă adresă organelor de cercetare sucevene, în care este prezentat modul în care au fost înregistrate, manipulate, inventariate şi predate probele primite de la Suceava. Astfel, în registrul de intrări/ieşiri a corespondenţei INC, este consemnat la 23 noiembrie 2012 un „retur materiale” către IPJ Suceava. Verificările interne au arătat că scrisul din registru aparţine agentului principal Liliana Stănilă, iar corespondenţa a fost predată la poşta specială de Maria Ivan.

Clasarea cauzei a fost făcută după mai mult de cinci ani de cercetări

În Ordonanţa de clasare a cauzei, emisă de procurorul de caz la data de 4 aprilie 2016, acesta constată îndeplinirea necorespunzătoare din culpă a atribuţiilor de serviciu privind manipularea şi expedierea materialului probator de către cei doi angajaţi din cadrul INC, fapt care a dus la dispariţia probelor biologice esenţiale pentru soluţionarea cauzei. Procurorul a dispus prin aceeaşi ordonanţă disjungerea cauzei către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în vederea efectuării de cercetări faţă de cei doi angajaţi ai INC, pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu. Prin aceeaşi ordonanţă semnată de procuror a fost clasată şi cauza având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de tentativă de viol, violare de domiciliu şi ameninţare avându-l ca suspect pe Liviu Ciobanu, care în urma audierilor repetate şi a testării acestuia cu aparatul poligraf a dovedit procurorului că nu există suficiente probe care să dovedească implicarea lui în aceste infracţiuni.

Soţul femeii agresate este hotărât să se adreseze instanţei pentru rezolvarea cauzei

Ceea ce-i nemulţumeşte pe cei din familia Hrubariu, în casa cărora a avut loc tentativa de viol, este clasarea cauzei având ca obiect săvârşirea infracţiunilor, întrucât în urma pierderii materialului biologic recoltat nu mai există probe care să dovedească cine a comis infracţiunea. Ion Hrubariuspune că acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă cercetările nu s-ar fi lungit pe o perioadă atât de mare, de la tentativa de viol trecând aproape 6 ani de zile. De altfel, Ion Hrubariu, soţul femeii agresate, spune că în toţi aceşti ani a făcut nenumărate plângeri către instituţiile de parchet, întotdeauna primind răspuns că se vor lua măsuri de soluţionare a dosarului. Acesta este hotărât să se adreseze acum instanţelor de judecată, inclusiv la CEDO, pentru elucidarea dispariţiei probelor şi pedepsirea autorului, în caz contrar fiind nevoit să solicite despăgubiri.