Primarul din Vicovu de Jos renunţă la funcţie, dar lasă în urmă o comună modernizată

Constantin Mutescu, primarul comunei Vicovu de Jos, a luat o decizie care a stârnit nedumerirea nu doar a apropiaţilor săi, ci şi a sute de oameni din localitate. După două mandate în care a reuşit să schimbe faţa comunei Vicovu de Jos, Constantin Mutescu a anunţat că renunţă la o nouă candidatură, deşi toate sondajele de opinie îl dădeau drept favorit la recâştigarea fotoliului de primar.

„Mă retrag din funcţia de primar pentru că-mi doresc mai multă linişte. Vreau să petrec mai mult timp alături de familie, de soţie şi de copii. Timp de opt ani mi-am neglijat familia, dar am conştiinţa împăcată că am făcut ceva pentru comunitatea din Vicovu de Jos. Privesc în urmă cu satisfacţie, iar oamenii care mă cunosc ştiu cum arăta satul acum 8 ani şi cum arată în ziua de azi. Pentru mine a fost o decizie grea, dificilă, mai ales că foarte mulţi oameni care mă cunosc au încercat să mă determine să revin şi să candidez din nou. Sunt mulţumit că în aceste două mandate am reuşit să fac pentru comunitate mai mult decât am promis în campaniile electorale, dar acum cred că este momentul să mă retrag. Dacă va fi nevoie de experienţa pe care am acumulat-o în aceşti 8 ani îl voi ajuta cu mare plăcere pe viitorul primar”, a explicat Constantin Mutescu.

Interesant este că primarul din Vicovu de Jos a fost ales de fiecare dată în calitate de independent, semn că localnicii au avut încredere în el. În ultima perioadă Constantin Mutescu s-a înscris în PSD, partid care între timp a găsit o altă persoană pentru a candida la alegerile din 5 iunie.

Drumurile de pământ au fost asfaltate, betonate sau pietruite

Poate cel mai mare câştig al vicovenilor în perioada în care primăria a fost condusă de Constantin Mutescu este infrastructura. Multe dintre drumurile care se transformau la fiecare ploaie în uliţe noroioase au suferit o transformare radicală. 25 de km de drumuri din comună dintr-un total de 60 au fost asfaltate sau betonate, iar restul au fost pietruite. Sunt lucruri la care cei mai mulţi dintre vicoveni nici nu visau în urmă cu 8 ani, dar care într-un timp foarte scurt au devenit realitate.

Drumul din faţa bisericii penticostale care urcă pe Remezău, cu o lungime de 4 km, a fost modernizat până în zona Cantonului Silvic.

La fel s-a întâmplat şi cu drumurile denumite Poiana Bonchi, Burceniu sau Cruşini, fiecare pe câte o distanţă de 1,7 km, în timp ce în zonele Andreniu şi Transformatorului modernizarea drumului prin betonare s-a întins pe 1,2 km. Aceeaşi distanţă de 1,2 km a fost asfaltată şi pe drumul dispensarului, în timp ce drumul căminului a fost modernizat pe o distanţă de 800 de metri, iar drumul din zona La Tubleni pe o lungime de 650 de metri.

La acestea se adaugă drumurile agricole Cîrsci, Valcani, Crivăţ, La Chelba şi Cârdei, pe o distanţă totală de 8,5 km.

„Toate aceste drumuri sunt modernizate prin asfaltare sau betonare, la care se adaugă drumurile din extravilanul comunei, respectiv Pe Mal, Podul Slatinei, Dealul Babei şi Slatina Voitinelului, dar şi alte uliţe mai mici care au fost reabilitate prin pietruire, aici putând fi menţionate şi construcţiile de şanţuri sau rigole. Aceste obiective au fost realizate din surse proprii, cu bani atraşi din surse guvernamentale, dar şi din fonduri europene”, a arătat Constantin Mutescu.

Apărări de mal de anvergură pentru prevenirea efectelor inundaţiilor

O problemă importantă pentru comunitatea din Vicovu de Jos a fost legată de efectele produse de inundaţiile din 2008. Cu ocazia acestui eveniment au fost afectate circa 300 de gospodării, ceea ce a impus de urgenţă construcţia unor diguri de protecţie pe pârâul Remezău.

Apărările de mal care sunt aproape finalizate se întind pe o distanţă de 7,5 km, iar acum protejează aproape întreaga zonă de riscul unor noi inundaţii.

„Apărările de mal de pe pârâul Remezău au constituit una din priorităţi, iar acum sunt pe cale de a se încheia. Oamenii de aici pot dormi liniştiţi pentru că riscul la inundaţii a scăzut foarte mult prin finalizarea acestor lucrări”, a explicat Constantin Mutescu.

Tot ca urmare a inundaţiilor, o parte din poduri şi podeţe au fost distruse sau avariate parţial, ceea ce a impus reconstrucţia lor. Printre cele mai importante investiţii se numără podul La Roşu şi podul La Miuca, ambele pe Remezău.

În ceea ce priveşte infrastructura, în cele două mandate din perioada 2008-2016 s-au mai realizat reţele de alimentare cu apă, precum şi de canalizare pe o lungime de 18 km, reţele care se regăsesc în cele mai importante zone ale comunei.

Grădiniţa din centru a suferit o transformare ca în basmele cu Făt Frumos

O transformare radicală a suferit grădiniţa din centrul comunei Vicovu de Jos. Se poate spune că transformarea este una ca în basmele cu Făt Frumos. Clădirea dărăpănată, veche de peste un secol, în care apa curgea în voie prin acoperiş, iar igrasia era la ea acasă, a fost demolată, iar în locul ei a apărut o grădiniţă modernă, cu grupuri sanitare interne şi cu dotări dintre cele mai noi.

„Acea grădiniţă pe care am găsit-o la venirea mea în funcţia de primar era o ruşine pentru toată comunitatea din Vicovu de Jos. Acum este o plăcere ca cei mai mici dintre vicoveni să vină în această unitate de învăţământ”, a spus Constantin Mutescu.

Aceeaşi schimbare s-a petrecut şi cu grădiniţa de la Dăbâca, care în 2008 funcţiona într-o locuinţă particulară, improprie pentru educaţia copiilor. Între timp, la Dăbâca a fost construită o grădiniţă nouă şi modernă.

Pe lista obiectivelor de învăţământ modernizate se numără şi şcoala din centru, care acum are o altă faţă.

Nu trebuie trecută cu vederea nici noua sală de sport din Vicovu de Jos, o investiţie de circa 1 milion de euro, care va permite oamenilor din comună să practice activităţi sportive în condiţii civilizate.

În zilele următoare va fi inaugurat noul sediu al primăriei

Ultimul, dar nu cel din urmă obiectiv finalizat în cei 8 ani de mandat ai lui Constantin Mutescu este noul sediu al Primăriei Vicovu de Jos. Acesta va fi inaugurat zilele următoare şi va deservi în condiţii civilizate activitatea celor 27 de salariaţi, dar şi oamenii care vin să-şi rezolve diverse probleme. Noua primărie are o suprafaţă de circa 500 mp, comparativ cu cei 120 mp care sunt în actuala primărie, o construcţie veche de peste 100 de ani şi care este total improprie pentru o administraţie locală.