Printează articolul
Trimite e-mail
La Slujba de sfinţire a apei la Izvorul Tămăduirii din oraşul Liteni, aflat în Poiana Ursului, s-au adunat ieri, 6 mai, zeci de oameni din oraş, dar şi din localităţile limitrofe. În jurul orei 12.00, un sobor format din şapte preoţi a oficiat o slujbă de sfinţire a apei. Atât preoţii, cât şi dascălii care îi însoţeau au cântat de mai multe ori „Hristos a înviat”. Preoţii au stropit cu agheasmă apa ce curge din izvorul aflat în Poiana Ursului, dar şi mulţimea prezentă la eveniment. Locuitorii oraşului Liteni cred că izvorul din Poiana Ursului are puteri miraculoase. Pe locul izvorului a fost ridicată şi o cruce mare, din piatră, care să marcheze izvorul tămăduitor. Credincioşii care au venit să ia ieri apă de la izvor, aşa cum este tradiţia, după sărbătorile pascale, în Săptămâna Luminată, în prima vineri de după Înviere, ne-au spus că „apa are puteri miraculoase dacă cel care o bea crede în ea şi are credinţă puternică”. După ce şi-au umplut sticlele cu apă sfinţită şi au dus-o acasă, localnicii s-au întors să petreacă şi să se ospăteze la sărbătoarea câmpenească organizată în acest an pe stadionul din oraş.
Legenda Izvorului Tămăduirii de la Liteni
Primarul oraşului Liteni, Tomiţă Onisii, ne-a spus care este legenda acestui izvor tămăduitor. „Se spune că în anul 1918, un soldat care se întorcea de pe front, orbit din cauza unei explozii, a poposit în Poiana Ursului. Aici a auzit vocile unor străini şi le-a cerut ajutorul pentru a-şi potoli setea. Ei l-au dus la izvorul de pe marginea drumului, de unde a băut apa rece care avea să-i schimbe viaţa. După ce s-a spălat pe faţă, şi-a recăpătat vederea. Vestea minunii s-a răspândit cu repeziciune pe toată Valea Siretului şi locuitorii acestei zone mai păstrează şi astăzi credinţa că apa izvorului este bună de leac. După această minune, sătenii l-au numit Izvorul Tămăduirii”, a explicat Tomiţă Onisii.
Circa 400 de artişti, la sărbătoarea oraşului Liteni
Primarul oraşului Liteni a mai completat că sunt zece ani de când în oraş se organizează, după Sfinţirea apei de la Izvorul Tămăduirii, şi o sărbătoare câmpenească. Pentru că de la an la an a venit tot mai mult public, evenimentul a devenit din ce în ce mai popular. Primăria oraşului Liteni, respectiv primarul Tomiţă Onisii, a hotărât ca în acest an să organizeze pe stadion un Festival Interjudeţean de Folclor. Pe scena special amenajată au evoluat circa 400 de artişti, ansambluri din Vatra Dornei, Negostina, Botoşani, Flămânzi (judeţul Botoşani), Ansamblul „Izvoraşul” al Casei de Cultură din Liteni, format din elevi şi tineri care au prezentat cântece şi jocuri populare, soliştii Călin Brăteanu, Silvia Semeniuc, Angelica Flutur, Margareta Clipa etc., Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. În jurul orei 20:00, pe scenă a urcat pentru un recital de excepţie artista Lora, în uralele publicului entuziasmat.
De zece ani, Izvorul Tămăduirii a devenit sărbătoarea localităţii
Despre Poiana Ursului, unde se află şi Izvorul Tămăduirii, Mihail Sadoveanu spunea „că este un loc încântat, plin de farmec, în care localnicii obişnuiau să sărbătorească cele mai importante evenimente din viaţa lor”. Dacă odinioară, manifestarea consta doar în slujba oficiată de preoţi, care sfinţeau izvorul din poiană, iar credincioşii plecau acasă cu apă sfinţită, de zece ani încoace Primăria oraşului Liteni a transformat această zi într-o adevărată petrecere câmpenească, cu mâncare, muzică şi dans, Izvorul Tămăduirii devenind sărbătoarea localităţii, ce are ca rol identificarea valorilor culturale, tradiţionale specifice vetrei folclorice şi promovarea tinerelor talente locale. Primarul Onisii a mai explicat că localnicii din Liteni s-au bucurat în ultimii ani de spectacole deosebite, unele desfăşurându-se în centrul oraşului Liteni. Tomiţă Onisii a concluzionat că sărbătoarea religioasă Izvorul Tămăduirii a devenit una festivă, când „lumea se întâlneşte, socializează, cântă, dansează, pe scurt, se simte bine. Este o adevărată carte de vizită pentru localitatea noastră, face parte din tradiţia comunei şi trebuie să facem tot posibilul pentru a o păstra”.
Apă tămăduitoare
Unul dintre preoţii invitaţi la Liteni să oficieze slujba de sfinţire a apei, Claudiu Vrăjitoru, a vorbit despre semnificaţia sărbătorii Izvorul Tămăduirii, spunând că, în primul rând, „astăzi o cinstim pe Maica Domnului şi nu sărbătoarea câmpenească. Este bună şi sărbătoarea câmpenească, pentru că omul trebuie să-şi bucure şi sufletul şi trupul, dar să nu uitaţi că ziua de astăzi este în primul rând zi liturgică, în cinstea Maicii Domnului, pentru că datorită ei suntem sănătoşi, datorită ei suntem astăzi aici”.
Printre cei care aşteptau la coadă pentru a lua apă de la Izvorul Tămăduirii am întâlnit-o pe Victoria Gâtman, în vârstă de 60 de ani, care ne-a spus că „nu-i sărbătoareade Paşte cum este Izvorul Tămăduirii..., aşa de însemnată. Folosesc această apă când trebuie, când am necazuri. Eu mai mult pentru ochi o folosesc. Mi se pare că mi se împăienjenesc ochii dimineaţa şi, înainte de a mă spăla, mă dau cu oleacă de agheasmă de la Izvorul Tămăduirii, de aici. Venim de mulţi ani aici, din vremurile în care nu se făcea așa o slujbă frumoasă. Oricum, numai în această zi vine lumea şi ia apă sfinţită, pentru că numai astăzi are puteri tămăduitoare”. Elena Ciobanu, din Şcheia, a spus la rândul ei: „Folosesc această apă pentru sănătate. Venim la slujbă, luăm agheasmă şi o dăm la bolnavi, pentru sănătate, pentru spor, pentru familie, pentru înţelegere”. Alexe Morariu, pensionar din Suceava, vine de mai mulţi ani la Izvorul Tămăduirii din oraşul Liteni. „Am luat apă pentru familie. Noi luăm dimineaţa pe nemâncate câte trei zile, după care stropim prin casă şi ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute. Eu cred în Dumnezeu şi cred că şi acest izvor poate face minuni”.
La sărbătoarea Izvorul Tămăduirii de la Liteni au fost prezenţi ieri şi oameni politici, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Alexandru Rădulescu, preşedintele PNL Suceava, Gheorghe Flutur, fostul primar al municipiului Fălticeni Vasile Tofan etc.
