În cimitirul din Vornicenii Mari, comuna Moara, se va dezveli, pe 13 mai, un obelisc dedicat memoriei celor care au făcut parte din fosta comunitate maghiară care a locuit în acest sat. Vornicenii Mari s-a numit, în perioada 1785 – 1918, Jozseffalva, iar din anul 1918 a primit numele Vorniceni, după numele marelui vornic de Suceava, Oana de la Tulova. La evenimentul de pe 13 mai sunt aşteptaţi circa o sută de pelerini din Ungaria, însoţiţi de un preot catolic care va oficia o slujbă de comemorare a celor care sunt înmormântaţi în cimitirul din sat. Cu ocazia dezvelirii obeliscului vor participa şi români din sat, împreună cu preotul ortodox, Radu Brădăţan, locuitor al satului Vornicenii Mari, care „a plănuit” de multă vreme ridicarea unui obelisc în cimitir și dorește înființarea unui muzeu al satului, în care să fie expuse și obiectele culturii secuiești.
„Doresc a mă constitui într-o punte de legătură între Józseffalva şi descendenţii secuilor din Bucovina, pentru a-i încuraja să-și viziteze locurile natale. Le voi fi cu mare drag gazdă”, a spus Radu Brădăţan. El a povestit că „de mic copil am ştiut de la bunicul meu că în sat, cândva, au locuit şi unguri. Bunicul era născut în anul 1908, aşa că a convieţuit mult timp alături de unguri, până în anul 1941, când aceştia au plecat din sat. El a fost primul care mi-a spus lucruri frumoase despre ei, cât de harnici erau, gospodari şi prietenoşi. Sărbătorile le aveau la date calendaristice diferite, dar cu toate acestea mergeau unii la alţii să sărbătorească împreună în anumite momente din an. De multe ori când mergeam să conducem un mort la cimitir, mă uitam la crucile putregăite ale ungurilor, care mai erau în picioare, şi mă întrebam oare unde sunt copiii acestor oameni care aşteaptă să curgă o lacrimă şi pe mormântul lor?”.
Radu Brădăţan a înființat un grup și a început să caute descendenții secuilor cu soartă tragică care au fost nevoiți să plece din satul lui. Evenimentul de la Vornicenii Mari se doreşte o punte de suflet peste timp între români şi unguri.