Conferinţa Naţională a coregrafilor şi directorilor ansamblurilor folclorice, la Suceava

Suceava a găzduit în premieră, la început de aprilie, Conferinţa Naţională a coregrafilor şi directorilor ansamblurilor folclorice din România, eveniment în cadrul căruia au participat reprezentanţi din 22 de judeţe, coregrafi, instructori coregrafi şi profesori care activează pe lângă ansambluri sau formaţii folclorice din întreaga ţară.

Manifestarea a reunit personalităţi care au marcat de-a lungul timpului cultura tradiţională românească, cum ar fi maestrul coregraf Marin Barbu (reprezentant al Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi preşedinte executiv al Asociaţiei Române de Coregrafie Folclorică), prof. Nicolae Gălăţeanu (fost director al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa), maestrul coregraf Ştefan Coman (directorul Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei” Tulcea), Adrian Ardeleanu (directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi), Tiberiu Groza (directorul Ansamblului „Dor Transilvan” din Cluj-Napoca), maestrul coregraf Nichita Dragomira (consultant artistic al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt), maestrul coregraf Marius Ursu (coregraf al Ansamblului Studenţesc „Doina Timişului”), maestrul coregraf Florin Ciobanu (coregraf Ansamblul „Dor Transilvan” Cluj), maestrul coregraf Nelu Simionca (Bistriţa), prof. Ioan Lazăr (Bistriţa), Dedilia Popovici (directorul Ansamblului „Floricică de la Munte” Piatra Neamţ).

Sorin Pohoaţă, coordonatorul Ansamblului “Arcanul USV” al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, a menţionat că “argumentul organizării conferinţei se regăseşte inclusiv în Lecţia de deschidere ţinută la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, în data de 9 noiembrie 1909, în urmă cu mai mult de o sută de ani, când prof. Ovid Densuşianu, redutabil filolog şi folclorist, atrăgea atenţia asupra faptului că un popor <nu trăieşte numai din ce moşteneşte, ci şi din ce adaugă pe fiecare zi în sufletul lui>. Şi tot el spunea că nu trebuie să uităm că imaginaţia poporului nu rămâne inactivă, e stimulată mereu de ce se întâmplă în anumite împrejurări. În prezent, epoca tehnologiilor moderne agresează cultura tradiţională, încercând să o transforme în <cultură modernă> transmisă prin mass-media audio-vizuală, care erodează folclorul şi dă naştere unor stereotipii”.

În acest context, organizatorii consideră că este obligatoriu să reformulăm, pentru actualizare, valorile culturii tradiţionale, să le protejăm, să le conservăm şi, mai ales, să le facem cunoscute.

În agenda conferinţei, ca teme de discuţie au mai fost: valorificarea scenică a folclorului muzical-coregrafic, realizarea unui spectacol folcloric, evenimentele muzical-coregrafice contemporane şi prezenţa lor în mass-media, spectacolul folcloric şi influenţa lui asupra creaţiei populare, constrângeri, provocări şi piedici în activitatea culturală.

„În cea de-a treia zi a Conferinţei, am organizat o excursie în Bucovina, la Mănăstirea Moldoviţa, Muzeul Ouălor Încondeiate <Lucia Condrea>, Mănăstirea Suceviţa, Marginea, Mănăstirea Putna”, ne-a mai declarat coordonatorul general al Ansamblului Studenţesc „Arcanul USV”, dr. ing. Sorin Pohoaţă. Conferinţa a fost organizată de Asociaţia Cultural Educativă “Arcanul USV”, Asociaţia Culturală Vatra Satului Sf. Ilie Suceava, Asociaţia Culturală a Coregrafilor, Scenografilor, Artiştilor Liber Profesionişti şi Amatori Constanţa, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa.