Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Comunităţile de romi, mai ales cele sărace, sunt ţintă pentru toate partidele, cel puţin o dată la patru ani, în preajma alegerilor. Din acest punct de vedere, primarii în funcţie sunt privilegiaţi deoarece au şi pârghiile necesare, prin ajutoarele sociale, pentru a le capta atenţia şi a le obţine voturile. Aceasta este opinia unor locuitori din comuna suceveană Slatina, care au constatat, săptămâna trecută, că în câteva zile au concetăţeni noi, de etnie romă. La Slatina, recensământul din 2011 nu a înregistrat nici măcar un singur etnic rom. Unul dintre directorii de şcoală din comună, Oana Şorodoc, ne-a confirmat, ieri, că aceasta este şi situaţia actuală: nu sunt familii de romi în comună.
Cu toate acestea, săptămâna trecută 12 persoane de etnie romă au mers la Serviciul de Evidenţă a Persoanei din Fălticeni şi au solicitat viză de flotant în Slatina. Nouă dintre aceştia au fost într-o singură zi, vineri, 8 aprilie.
Şeful serviciului, Marian Loghin, ne-a confirmat că respectivele persoane au primit viză de Slatina, iar în susţinerea solicitării au prezentat adeverinţe că deţin o proprietate în această comună.
Conform informaţiilor noastre, este vorba despre romi din Mironu, comuna Valea Moldovei.
Contactat, primarul de Slatina, Ilie Gherman, ne-a declarat, ieri, că nu ştie nimic despre noii locuitori ai comunei, chiar dacă adeverinţele de proprietari au fost eliberate la primăria pe care o conduce. ”Dar dacă au venit, ce? Care e problema? E interzis, cumva? Poate sunt prieteni de-ai mei. Dacă la mine vine cineva şi solicită să locuiască la Slatina pe mine nu mă interesează dacă-i rom, albanez sau mai ştiu eu ce. Poate să vină şi tata romilor, dacă vrea”, ne-a declarat Ilie Gherman.
Întrebat dacă această mutaţie are şi semnificaţie electorală, primarul a răspuns tot printr-o întrebare: ”La cât am făcut în comuna asta 20 de ani, vă faceţi probleme că n-are cine mă vota? Credeţi că stau eu în 12 voturi?”
Adversari politici, în PSD şi PNL, primarii Gherman şi Moroşan colaborează administrativ
În comuna presupusă de baştină a celor proaspăt rezidenţi de Slatina, Valea Moldovei, primarul Constantin Moroşan se amuză iniţial când este întrebat dacă îi ”împrumută” vecinului său de la Slatina romi pentru alegeri. ”Eu sunt prieten cu Ilie (n.r. Gherman), avem şi proiecte împreună, dar cum să-i împrumut eu votanţi?! Ce, dispun eu de votul cuiva?”
Ulterior, a revenit telefonic şi ne-a comunicat că, deşi a avut întotdeauna un rezultat mai mult decât confortabil la alegeri, nu renunţă la nici un alegător în favoarea ”prietenului Ilie”. ”Am avut întotdeauna majoritate şi mă bat şi la aceste alegeri pentru majoritate. Voturile contează şi pentru Consiliul Local şi pentru Consiliul Judeţean, nu doar pentru mine, ca primar. Nu renunţ la nici un vot. O să discut cu primarul de la Slatina despre povestea asta”, a mai spus primarul din Valea Moldovei.
La ultimele alegeri locale, procentul cu care a câştigat Constantin Moroşan, de la PSD, al patrulea mandat de primar a fost de 78%. Din numărul total de alegători, 1.300 sunt la Mironu şi 1.100 în restul comunei, deci voturile romilor înseamnă jumătate din ceea ce a obţinut.
La Slatina, Ilie Gherman, de la PNL, este la al cincilea mandat de primar. Alegerile locale din 2012 le-a câştigat la limită, cu 50,83%.
Verificarea votanţilor se face electronic la alegerile din 5 iunie
Precizăm că la alegerile locale din acest an, pentru prevenirea fraudelor, alegătorii vor fi verificaţi electronic înainte de a-şi exercita dreptul de vot, adică se va verifica CNP-ul fiecărei persoane prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
Înainte de a primi buletinul de vot, alegătorii vor prezenta actul de identitate unei persoane din cadrul secţiei de votare care se va ocupa de înscrierea codului numeric personal (CNP) în sistemul informatic.
În situaţia în care alegătorul nu va figura în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară, sistemul va semnala dacă persoana respectivă:
– are 18 ani;
– şi-a pierdut dreptul de vot;
– este arondată la altă secţie de votare;
– este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective; nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;
– şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.
În baza verificărilor în sistem, după caz, alegătorul:
– va fi împiedicat să voteze, dacă n-are 18 ani sau dacă şi-a pierdut drepturile electorale;
– va fi îndrumat către secţia de votare la care este arondat, dacă s-a prezentat la secţia greşită;
– va fi îndrumat către secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, dacă acesta a solicitat să fie înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;
– va fi înscris în lista electorală suplimentară, dacă este omis din lista electorală permanentă (dacă are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective şi nu a cerut înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă);
– va fi lăsat să voteze, dacă îndeplineşte condiţiile legale şi este înscris în lista electorală permanenta/copia de pe lista electorală complementară.
Legea nr. 115/2015 mai prevede că, în cazul în care apar probleme de funcţionare a sistemului informatic, votarea nu va fi suspendată sau întreruptă, ci alegătorii prezintă actul de identitate operatorului de calculator sau membrului biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia, care consemnează pe suport electronic sau de hârtie, după caz, codurile numerice personale ale alegătorilor şi ora la care s-au prezentat la vot.
De implementarea şi gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se ocupă Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Institutului Naţional de Statistică. Acesta se va folosi de datele şi informaţiile din Registrul electoral, Registrul secţiilor de votare şi listele electorale complementare.
Mai precizăm că STS a achiziţionat şi testat echipamentele prin care alegătorii vor fi verificaţi înainte de a vota la alegerile locale.
Codul penal prevede, în prezent, că persoanele care votează de două sau mai multe ori risca să fie pedepsite cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi. La fel pot fi pedepsiţi şi cei care votează deşi nu au acest drept sau care introduc în urnă mai multe buletine de vot decât au dreptul. De asemenea, autorităţile pedepsesc şi tentativa de fraudă.
Au drept de vot cetăţenii români care au cel puţin 18 ani, iar aceştia se pot prezenta să voteze numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul sau reşedinţa.
