Talentul, voinţa şi munca au făcut ca un tânăr cu o mână amputată într-un accident cumplit să devină campion internaţional la atletism şi să reprezinte România la Jocurile Olimpice şi Paralimpice din acest an, de la Rio de Janeiro. Este a doua participare consecutivă la Jocurile Olimpice pentru persoane cu dizabilităţi, după Londra, în 2012.
Florin Marius Cojoc are astăzi 36 de ani. S-a născut la Panaci. La şcoală a mers mai întâi în comuna natală, apoi la Vatra Dornei. Fostul lui învăţător, Lazăr Ungureanu, povesteşte despre Florin că era un bun sportiv la schi fond şi fotbal, la Clubul Sportiv Şcolar din Vatra Dornei. În ziua de 20 iulie 1992, în vacanţă, lumea lipsită de griji a copilăriei s-a năruit.
Copilul i-a relatat învăţătorului ce s-a întâmplat. Era curios, îl fascina să vadă lumea de sus. ”Mă căţăram pe orice. Plecasem să culeg fructe de pădure şi m-am urcat pe un stâlp de înaltă tensiune, de unde aveam o privelişte superbă. M-am dezechilibrat şi, ca să nu cad, m-am prins cu mâna stângă de un fir prin care treceau 6.000 de volţi! Am rămas doar cu o treime din cot, destul cât să pot îndoi puţin braţul”, a notat învăţătorul Lazăr Ungureanu ce i-a povestit Florin.
Cumplitul accident nu i-a spulberat visurile. A urmat cursurile Liceului „Anghel Saligny” din Iaşi, apoi Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi. A fost primul absolvent cu dizabilităţi al acestei facultăţi, în 2008. Şi-a completat studiile cu un masterat în fitness şi estetică corporală.
Ca profesor de educaţie fizică şi sport, predă fotbal – iniţiere şi învăţare - la un club sportiv privat din Iaşi.
Învingător
În paralel cu studiile a continuat sportul. Nu schi, ci fotbal şi atletism. A devenit campion naţional la atletism. Din 1997 au început să vină medaliile: multicampion naţional, două medalii de argint la Campionatul Internaţional de la Imola, Italia, argint la Bologna şi două medalii argint şi bronz la Campionatul Internaţional din Malaga, Spania, în 2010, la probele de 100 de metri şi săritură în lungime.
A fost primul sportiv român care s-a calificat la atletism pentru Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Londra, din 2012. A reuşit baremul calificării în 2011, la Knowsley, Londra, în Marele Premiu, cu o săritură de 6,21 m. Tot în 2012, a devenit campion european la Staadskanaal, în Olanda, cu o săritură de 6,18 m.
În 2014 a participat la Campionatul European din Ţara Galilor, la Swansea şi la competiţii internaţionale de atletism în Franţa, unde a obţinut locul III, în Tunisia - medaliat cu aur şi în Germania, medaliat cu argint.
Anul trecut, la Jocurile Mondiale de la Soci, în Rusia, a obţinut medalii de argint şi bronz. ”În acelaşi concurs am reuşit să fac baremul care mi-a permis să particip la Jocurile Paralimpice de la Rio, din acest an. Aş vrea să merg şi la Tokio peste patru ani”, ne-a declarat, ieri, Florin.
Are 36 de ani, dar intenţionează să participe la competiţii ”cât mă ţin beţele”.
Astăzi pleacă în Italia, la un concurs de Grand Prix, iar în iunie va participa, tot în Italia, la Campionatul European de Atletism.
La toamnă, în perioada 7-18 septembrie va fi la Jocurile Olimpice şi Paralimpice din Brazilia, unde România va avea cea mai mare delegaţie de sportivi din istoria participării ţării noastre la această competiţie. Vor fi 12 sportivi paralimpici care vor reprezenta România la atletism, ciclism, judo pentru nevăzători, caiac, înot şi tenis de masă. În faţa acestui exemplu de voinţă şi determinare cuvintele sunt inutile; orice comentariu este de prisos.