Decesul unei femei şi al fetiţei pe care aceasta a născut-o s-a soluţionat după 15 ani la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Familia Elenei Cojocaru a obţinut despăgubiri de 39.000 de euro, bani pe care statul român trebuie să-i achite în perioada următoare. Cazul în urma căruia s-a ajuns la această decizie CEDO s-a înregistrat în toamna anului 2001.
Femeia însărcinată în 8 luni şi care era sub observaţia medicului ginecolog sucevean Ilie Merticariu a fost internată de urgenţă la Spitalul Judeţean Suceava deoarece era iminentă o naştere prematură. Ilie Merticariu a refuzat să facă operaţia de cezariană, dar ulterior şi-a dat acordul pentru un transfer la o clinică din Iaşi, acolo unde femeia însărcinată a fost transferată fără a fi însoţită de vreun medic. La Iaşi, femeia a fost diagnosticată cu sindromul Hellp, o afecţiune prenatală extrem de gravă. La cezariană însă femeia a murit din cauza unui stop cardio-respirator. După numai două zile s-a stins din viaţă şi fetiţa pe care a adus-o pe lume.
Familia mamei şi fetiţei a considerat că este vorba de culpă medicală, iar toate acuzaţiile s-au îndreptat către medicul ginecolog Ilie Merticariu.
Firul nesfârşit al unui dosar cu fapte care s-au prescris
Chiar dacă plângerea pentru ucidere din culpă a fost formulată încă din 2001, timp de doi nu s-a întâmplat mai nimic în dosar. Abia în mai 2003, Poliţia Suceava a solicitat ajutorul Institutului de Medicină Legală Iaşi pentru clarificarea anumitor aspecte ale anchetei (cauza decesului pacientei medicului Ilie Merticariu, dacă medicul şi-a tratat pacienta corect, în lumina obligaţiilor sale profesionale şi dacă există o legătură de cauzalitate între comportamentul său şi decesele survenite).
În iunie 2003, IML Iaşi a informat Poliţia Suceava că având în vedere diagnosticul pacientei, medicul avea obligaţia să aplice imediat tratamentul prescris unor astfel de circumstanţe. Faptul că pacienta a ajuns la clinica din Iaşi într-o stare gravă conduce la concluzia că nu i-a fost acordată o îngrijire adecvată. Întârzierea de trei zile în stabilirea unui diagnostic a contribuit la agravarea stării acesteia.
În august 2003, la cererea medicului Ilie Merticariu, Poliţia Suceava a cerut Comisiei Superioare Medico-Legale din cadrul Institutului Medico-Legal „Mina Minovici” din Bucureşti să analizeze informaţiile oferite de IML Iaşi.
În aprilie 2004, Comisia a informat Poliţia Suceava că aprobă nota informativă a IML Iaşi. În plus, aceasta a menţionat că acţiunile personalului Spitalului Judeţean Suceava puteau fi explicate medical vorbind, dat fiind faptul că din informaţiile avute aceştia au putut crede că starea pacientei era cauzată de o intoxicaţie cu ciuperci şi nu de o afecţiune mult mai gravă, cum s-a dovedit a fi în acest caz.
Printr-o ordonanţă din mai 2005, procurorul care investiga cazul, procuror din cadrul Parchetului Suceava, a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul medicului ginecolog Ilie Merticariu pe motiv că atitudinea sa putea fi explicată din punct de vedere medical, el nedovedind astfel neglijenţă. Ordonanţa a fost contestată, iar în septembrie 2008, procurorul ierarhic superior a respins prin ordonanţă definitivă cererea reclamantei. S-a ajuns astfel la instanţa de judecată, iar în martie 2010, Tribunalul Suceava a admis cererea reclamantei, anulând ordonanţa procurorului ierarhic superior. S-a reţinut că Parchetul a eşuat în a strânge toate probele necesare pentru determinarea circumstanţelor cazului, inclusiv cauza morţii, şi că era absolut necesară efectuarea unei expertize medico-legale, întrucât notele informative din iunie 2003 şi aprilie 2004 nu erau şi nu îndeplineau cerinţele unor rapoarte medico-legale. Drept urmare, a înapoiat cauza la procuror pentru refacerea urmăririi penale impunând totodată punerea sub învinuire a medicului Merticariu.
În februarie 2011, Parchetul Suceava a dispus neînceperea urmăririi penale, pe motiv că răspunderea penală pentru fapta comisă s-a prescris, decizie menţinută ulterior şi printr-o decizie definitivă, din iunie 2012, a Judecătoriei Suceava.
Medicul ginecolog Ilie Merticariu nu-şi reproşează nimic
Contactat telefonic, medicul Ilie Merticariu a declarat că-şi aminteşte de acest caz, numai că nu are nimic să-şi reproşeze.
„Am făcut tot ce a ţinut de mine. Am trimis-o la Iaşi, dar cazul a fost foarte grav şi mai mult de atât nu se putea face. Îmi pare rău că s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat, dar nu este neapărat din vina mea. Eu nu am avut o vină directă, iar în ceea ce priveşte decizia CEDO, nu am ce comenta”, a arătat medicul ginecolog Ilie Merticariu.
În schimb, avocatul Mircea Stoleriu, rudă cu familia Elenei Cojocaru şi omul care s-a ocupat de acte în tot acest periplu judiciar, este de părere că s-a făcut dreptate, chiar dacă după un timp atât de îndelungat.
„Mi se pare o hotărâre corectă, iar despăgubirile sunt simbolice comparativ cu trauma produsă. Nici o sumă de bani nu poate aduce înapoi o mamă şi un copil, dar am vrut să arătăm că cineva a greşit”, a arătat avocatul Mircea Stoleriu.
În plângerea transmisă către CEDO, Mircea Stoleriu a detaliat şi aspectele pe care le-a considerat problematice în acest dosar.
„Organele de urmărire penală nu au luat în calcul faptul că intimatul în mod premeditat nu a efectuat <evacuarea imediată a sarcinii> pentru că nu i s-au oferit sau promis sume de bani aşa cum era obişnuit deşi nici în acest caz nu s-ar fi pus problema onorariului dar viaţa să fi fost salvată.
Singura probă administrată timp de 7 ani a fost doar declaraţia învinuitului, luată la 16 mai 2005 - dată la care se ştia din adresa nr. 1840/2003 a IML Iaşi că la mijloc este vorba de comiterea unei fapte penale. O comisie medico-legală compusă din 6 specialişti a concluzionat că <o monitorizare atentă materno-fetală şi o conduită precoce aveau şanse de a evita decesul>. Conduita precoce invocată de comisie presupunea <evacuarea imediată a sarcinii pentru a evita agravarea leziunilor hepatice şi vasculare>”, a arătat avocatul Mircea Stoleriu.