Vineri, 11 martie, la Biblioteca Municipală “Eugen Lovinescu” s-a încheiat Proiectul “Interculturalitatea spaţiului românesc. Transferarea tradiţiilor de la sat la oraş şi felurile în care privim România”. Aşa cum am aflat de la prof. Oana Cepoi, coordonatorul proiectului, iniţiatorii şi-au propus să pună în valoare cultura, tradiţiile şi obiceiurile din zona Fălticenilor, în contextul socio-cultural actual, când influenţa mass-mediei promovează în rândul tinerilor împrumuturi din diverse culturi prin schimburi de experienţă între elevii din mediul urban şi cei din mediul rural.
“Avem nevoie să ne cunoaştem înaintaşii şi personalităţile care au lăsat în spaţiul fălticenean o amprentă puternică. Influența acestora poate fi benefică pentru generaţiile actuale, sădeşte în minte şi inimi dragostea pentru frumos, pentru autentic şi formează personalitatea viitorului om”, a precizat Oana Cepoi.
Elevii şcolilor gimnaziale “Alexandru Ioan Cuza”, “Ion Irimescu” şi “Ioan Ciurea” din municipiul Fălticeni, “Nicolae Stroleru” din Baia şi Şcoala Gimnazială Herla, comuna Slatina, au realizat un schimb de experienţă, fiecare prezentând o serie de personalităţi din zona Fălticenilor. Personalitățile evocate au fost: sculptorul Ion Irimescu, scriitorii Mihail Sadoveanu, Horia Lovinescu, Nicu Gane şi voievodul Alexandru Lăpuşneanu. Elevii au creat prezentări PowerPoint, proiecte scrise şi desenate, au recitat, au cântat şi au readus în conştiinţa publică locală cine au fost cei mai importanţi oameni care au lăsat o amprentă puternică în zona Fălticeni. Profesorii care au coordonat activitatea au fost: Oana Cepoi, Mirabela Apopei, Cristina Onesim, Alina Pavel, Corina Acasandrei, Adelina Haidau, Cătălina Papuc şi Valentina Irimia.
Prof. Oana Cepoi a declarat: “Dorim să învăţăm elevii să aprecieze şi să conştientizeze valorile şi realizările marilor personalităţi fălticenene. De aceea am considerat oportun acest proiect educaţional în vederea evidenţierii valorilor, tradiţiilor şi obiceiurilor din Fălticeni, prin care cultivăm de la cea mai fragedă vârstă sentimentul de apartenenţă, de iubire şi dragoste pentru rădăcinile şi valorile poporului român. Acest proiect devine o ocazie eficientă de a se cunoaşte copiii din sate cu cei din oraş, de a face schimb de experienţă, o bucurie şi satisfacţie care creează copiilor o stare de bună dispoziţie, favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice, cât şi estetice. Elevii sunt dornici să se implice în astfel de activităţi în care să se simtă importanţi, să ştie că activităţile lor contribuie la păstrarea şi preţuirea acestor comori inestimabile ce definesc un popor, făcându-l unic, statornic şi nemuritor în ciuda scurgerii timpului”.
În sprijinul desfășurării proiectului, atât preocuparea cadrelor didactice pentru conservarea și valorificarea patrimoniului tradiţiilor şi obiceiurilor local, cât și realizarea unui schimb de experiență între cadre didactice și elevi sau cadre didactice din diferite unităţi şcolare reprezintă căi de succes în promovarea și realizarea prezentei activităţi.