Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Zeci de dosare aflate pe mesele de lucru ale procurorilor suceveni, în special la structurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism, precum şi alte zeci de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată, vor trebui reevaluate în perioada următoare. Asta după ce Curtea Constituţională a decis că Serviciul Român de Informaţii (SRI) nu avea dreptul să efectueze înregistrări audio-video pe motiv că nu este organ de cercetare penală.
Avocaţii suceveni sunt de părere că prin aplicarea acestei decizii a Curţii Constituţionale vor exista contradicţii serioase în domeniul aplicării, iar toate acestea se vor răsfrânge asupra anchetelor penale.
„Se poate anticipa de pe acum o interpretare contradictorie a acestor consecinţe ale aplicabilităţii în timp a hotărârii atât din cauza specificului procesual al dosarelor penale în care aceasta este aplicabilă cât şi din cauza faptului că o parte semnificativă a probatoriilor din dosarele penale aflate în curs de soluţionare sau de instrumentare au fost administrate în baza vechiului cod de procedură penală”, a arătat avocatul sucevean Ioan Bulboacă.
La rândul său, avocatul Mihai Ştefănoaia este de părere că în dosarele în care se regăsesc ca probe interceptări înregistrate de SRI acestea nu vor putea fi folosite pe motiv că sunt ilegale.
„Totodată, dacă ne întrebăm dacă se va admite recursul în anulare la un condamnat definitiv, pentru că înregistrările au fost neconstituţionale, atunci cred că ar trebui să privim cu maximă îngrijorare dacă s-a întâmplat ca o instanţă să condamne un om bazându-se preponderent doar pe nişte interceptări. Dacă există însă asemenea sentinţe de condamnare, cred că ar trebui anulate. Interceptările sunt foarte utile pentru a spune povestea infracţiunii, îi ajută pe anchetatori să găsească dovezi concrete. Odată dovezile adunate, acestea trebuie să probeze infracţiunea. Scoaterea la lumină a unor probleme vechi nu este un capăt de ţară, dar această problemă trebuie rezolvată acum. Compromisurile pe termen scurt creează probleme pe termen lung”, a concluzionat Mihai Ştefănoaia.
Lupta anticorupţie nu trebuie confundată cu subminarea justiţiei şi a statului de drept
Unul dintre cele mai coerente puncte de vedere vizavi de acest subiect l-a formulat judecătorul Dana Gîrbovan, de la Curtea de Apel Cluj, preşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).
Într-o postare pe Facebook, Dana Gîrbovan a explicat că sistemul judiciar din România nu va sări în aer şi nu se vor produce blocaje care să aibă ca rezultat moartea unor anchete penale, această isterie fiind creată doar de cei care interpretează legea pe dungă.
„Motivarea acestei decizii nu face altceva decât să confirme jurisprudenţa constantă a CCR şi CEDO în stabilirea standardelor minimale de garantare a drepturilor fundamentale. Situaţia actuală a fost cauzată de faptul că, în loc să se respecte prevederile legale şi constituţionale, s-au ales căi ocolite – cum ar fi decizii secrete ale CSAT – şi improvizaţii juridice, care au permis ca SRI-ul să facă interceptări în dosare penale, deşi legea îi interzice expres să facă <acte de cercetare penală>. Cine vine şi susţine direct sau indirect că, fie şi în numele unui ideal nobil ca lupta anticorupţie, este în regulă să încalci Constituţia subminează de fapt justiţia şi statul de drept. Justiţia nu se poate face încălcând Constituţia şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor. Justiţia se face strict pentru justiţiabil şi în interesul acestuia, şi, obligatoriu, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, ceea ce, din păcate, se uită de cele mai multe ori, situaţie care este sursa de neîncredere a justiţiabilului în justiţie”, a arătat judecătorul Dana Gîrbovan.
„Ce plătim azi este ipocrizia tuturor celor care au tăcut atâta timp şi au acceptat ca lucrurile să se facă greşit”
Preşedinta UNJR este siderată de faptul că jurnalişti şi oameni politici „manipulează opinia publică, panicând populaţia, afirmând că toată justiţia sare în aer din cauza acestei decizii a CCR”. Dana Gîrbovan spune că înfăptuirea justiţiei având în spate o practică neconstituţională este o contradicţie în termeni. „Este ca şi cum ai spune că lupţi să stingi focul, aruncând şi mai multă benzină pe el. Dintre toate criticile aduse Curţii Constituţionale, unele de o virulenţă absolut şocantă, nici una, dar absolut nici una nu se întemeiază pe Constituţie sau lege. Nici unul din aceşti acerbi critici nu a adus un singur argument prin care să explice de ce respectivele prevederi ar fi fost într-adevăr în acord cu Constituţia sau care din argumentele Curţii ar fi fost eronate. Trebuie observat că tocmai cei care şi-au făcut o carieră politică şi jurnalistică din a spune că sprijină lupta anticorupţie şi statul de drept ori justiţia acum critică această decizie a Curţii Constituţionale, acuzând că SRI nu mai poate face aceste interceptări în dosare penale, iar procurorii nu au tehnica să o facă. Nu pot să nu remarc ipocrizia acestor persoane şi dublul standard pe care-l folosesc. Dincolo de precedentul incredibil de periculos generat de o astfel de deformare a valorilor, o minimă onestitate a acestora ar trebui să îi îndemne să reflecte la cauzele care au condus la situaţia de azi”, a mai menţionat Dana Gîrbovan.
Preşedintele UNJR mai este de părere că invocarea costurilor echipamentelor de interceptare este, de asemenea, nepotrivită. Şi asta pentru că deşi legea a intrat în vigoare de ceva vreme, nu au fost asigurate şi resursele pentru aplicarea ei.
„Cei care vin acum şi strigă că numai SRI are această tehnică au ştiut acest lucru tot timpul şi au tăcut în toată această perioadă. Ce plătim azi este ipocrizia tuturor celor care au tăcut atâta timp şi au acceptat ca lucrurile să se facă greşit şi în afara Constituţiei”, a explicat Dana Gîrbovan.
„Implicarea SRI-ului în justiţie prin decizii secrete ale unei structuri militarizate a fost una anormală şi nesănătoasă”
Preşedinta UNJR crede că tot ceea ce s-a întâmplat până acum trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru toţi cei preocupaţi de domeniul justiţiei, să înţeleagă că în justiţie nu există "scurtături" când vine vorba de lege.
„Pentru a avea o justiţie sănătoasă, funcţională, care să dăinuie în timp, totul trebuie făcut în limitele legii. Orice pretext invocat, chiar şi nobil, pentru a sări peste lege ori a păşi în afara ei, subminează actul de justiţie pe termen lung, exact cum s-a întâmplat acum. Era de datoria Guvernului să se asigure nu acum, ci în momentul în care acest text a intrat în vigoare, că procurorul are şi dotările tehnice să pună în executare aceste mandate. Dacă, aşa cum era firesc în orice stat, această obligaţie ar fi fost îndeplinită - repet, înainte de a intra codul în vigoare - decizia de azi a CCR nu prezenta importanţă. Grav este că, în mod treptat şi pe nesimţite, s-a acceptat ca obişnuinţa lucrului nelegal făcut să bată legea. Mai grav este că s-a acceptat acest lucru sub pretextul apărării justiţiei.
Argumentul multora care spun că deciziile secrete ale CSAT ar oferi cadrul legal SRI-ului să facă aceste interceptări este greşit. Articolul 73 din Constituţie enumeră în mod precis categoriile de legi: legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Nu există în categoria de legi hotărâri ale diverselor autorităţi publice, ordine sau decizii secrete ale CSAT. Implicarea SRI-ului în justiţie prin decizii secrete ale unei structuri militarizate a fost una anormală şi nesănătoasă pentru administrarea dreptăţii. Societatea, însă, s-a obişnuit cu anormalul, iar o readucere la normalitate şochează, sperie, ba chiar creează panică şi isterie. Din cauza acestor reacţii iraţionale adevăraţii vinovaţi nu se mai văd sau sunt ignoraţi, aruncându-se în schimb cu pietre în cei care nu fac altceva decât să arate normalitatea şi să apere legea. Cine doreşte să caute vinovaţi pentru această situaţie trebuie să-i caute în altă parte decât la Curtea Constituţională. Ceea ce este important cu adevărat în acest moment este să ne oprim puţin, să încercăm să fim raţionali şi să tragem învăţăminte din această lecţie. Actuala situaţie trebuie văzută ca o oportunitate de a face lucrurile corect şi în cadrul prevăzut de Constituţie”, a concluzionat Dana Gîrbovan.
