Un sucevean care contestă legalitatea radarelor a învins Poliţia. Judecătorii au anulat un proces verbal de reţinere a unui permis

Profesorul univ. dr. ing. Gheorghe Gutt, de la Facultatea de Inginerie Alimentară din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare”, care studiază de ani de zile principiul de funcţionare al aparatelor radar ale Poliţiei Române şi susţine că acestea nu prezintă o „precizie de măsurare acceptabilă”, ceea ce din punctul său de vedere înseamnă că sunt în afara legii, a reuşit să obţină în instanţă, definitiv şi irevocabil, anularea procesului verbal prin care fiul său a fost amendat şi lăsat fără permis de conducere pentru că ar fi circulat cu peste 100 de km/h în localitate. După cum vom arăta în cele ce urmează, procesul verbal a fost anulat tocmai pe principiul că aparatul radar poate da erori. Un adevăr important de precizat este că această victorie a venit în condiţiile în care a fost vorba de o viteză aflată la limita suspendării permisului de conducere.

Prins de radar cu 103 km/h în localitate

Pe 20 august 2013, fiul profesorului universitar se deplasa la volanul unui autoturism pe raza municipiului Vatra Dornei. Pe strada Argestru, la intrarea în municipiul staţiune dinspre Iacobeni, şoferul a fost înregistrat de aparatul radar de pe o autospecială Dacia Logan cu viteza de 103 km/h în localitate, în zona limitată de 50 de km/h. Fiind vorba de o depăşire a limitei de viteză cu peste 50 de km/h, conform Codului Rutier, conducătorul auto a încasat o amendă de 800 de lei, plus măsura complementară a reţinerii permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile. Un amănunt este că acea porţiune de drum este prevăzută cu patru benzi de mers şi puţin urbanizată, astfel că limita de 50 de km/h a fost contestată vehement de localnici ani de zile, până acum câteva luni, când Poliţia Rutieră a aprobat ridicarea limitei de viteză pe acea porţiune la 70 de km/h.

A pierdut la prima instanţă, dar a câştigat definitiv la Tribunal

Şoferul a contestat inclusiv în faţa agentului de poliţie că avea viteza pe care radarul a înregistrat-o, scriind în procesul verbal, la obiecţii, că nu circula cu viteza de 103 km/h în localitate şi că în realitate avea sub 100 de km/h, maşina sa fiind setată să nu depăşească 99 de kilometri la oră. Judecătoria Vatra Dornei a fost prima instanţă care a judecat contestaţia împotriva procesului verbal. Magistraţii dorneni au respins argumentele conducătorului auto şi au menţinut măsura luată de poliţiştii de la Biroul Rutier Vatra Dornei. La Tribunalul Suceava însă, unde s-a judecat apelul, decizia a fost diametral opusă. Argumentele conducătorului auto au fost acceptate, iar procesul verbal de constatare a contravenţiei a fost anulat.

Argumentele cu care a venit şoferul

La solicitarea Monitorului de Suceava, Tribunalul Suceava ne-a transmis un extras din motivarea sentinţei din data de 21 octombrie 2015, când procesul verbal al Poliţiei Rutiere a fost anulat, astfel că vă putem prezenta argumentele pe baza cărora familia Gutt a avut câştig de cauză. Petentul a arătat că instanţa de fond nu a ţinut cont de solicitările raportate la marja de eroare, deoarece, existând o eroare tolerată a radarului de + 4% din valoarea convenţional adevărată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h, conform Normei incidente, agentul constatator trebuia să aibă în vedere această marjă şi să aplice sancţiunea mai uşoară, în cauză viteza putând fi mai mică de 100 km/h. Şoferul a mai arătat că din planşele foto anexate de Poliţia Rutieră la dosar rezultă că la data de 20.08.2013, ora 12:49:28, circula cu viteza de 103 km/h, iar din planşa următoare se poate observa că la aceeaşi dată şi la aceeaşi oră, respectiv 12:49:28, avea viteza de 86 km/h. Aşadar, două imagini una după alta, la interval de mai puţin de o secundă, cu o diferenţă de viteză foarte mare, cu mult peste marja de eroare.

Principalul motiv pentru care a fost anulat procesul verbal

După ce a analizat argumentele, magistratul de la Tribunalul Suceava a stabilit că critica apelantului este întemeiată, în sensul că aparatul radar a înregistrat simultan viteza de rulaj a mai multor vehicule, astfel că nu se poate identifica, fără dubiu, cu ce viteză reală circula autoturismul respectiv.

Principala „hibă” a radarului în acest caz a fost că la momentul în care este înregistrată viteza de 103 km/h, în imagine apar două autoturisme şi nu se poate stabili cu certitudine care circula cu viteza respectivă.

„În acest context, nu se poate reţine mai presus de orice îndoială că petentul a comis contravenţia constând în depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic”, este concluzia magistraţilor de la Tribunalul Suceava. De precizat că nici celelalte argumente ale şoferului, amintite mai sus, nu au fost respinse de instanţă, care nici măcar nu le-a mai analizat după ce a constatat că există dubii cu privire la viteza imputată. În consecinţă, sentinţa penală a fost schimbată, iar procesul verbal de contravenţie a fost anulat definitiv şi irevocabil.

Gheorghe Gutt spune că un pistol laser cu precizie acceptabilă ar cântări zeci de kilograme şi ar costa sute de mii de euro

Profesorul univ. dr. ing. Gheorghe Gutt nu a dorit să între în detalii legate de procesul câştigat de fiul său, subliniind că teoria sa privind erorile aparatelor radar este universal valabilă. El a declarat că „pistolul radar” achiziţionat recent de Serviciul de Poliţie Rutieră Suceava, prezentat ca cel mai performant aparat de măsurare a vitezei, prezintă erori mai mari decât radarele de pe maşinile de poliţie, cu alt principiu de funcţionare.

Explicaţia nu poate fi decât una foarte tehnică.

„Referitor la calităţile tehnice şi performanţa cinemometrului LASER de tip pistol pot spune doar că din punct de vedere al preciziei de măsurare acestea sunt cu mult inferioare cinemometrelor clasice, bazate pe efectul Doppler, montate pe maşinile Poliţiei Rutiere. Principiul de funcţionare al unui asemenea cinemometru se bazează pe măsurarea timpului care trece de la recepţia prin partea electroniciia pistolului a două reflexii ale fasciculului LASER de pe vehiculul urmărit. Emisia LASER spre vehiculul urmărit este efectuată la intervale regulate de nanosecunde de către dioda LASER a pistolului. Aici intervine problema de precizie a măsurării vitezei. Pentru a determina viteza unui vehicul rezultă necesitatea măsurării cu precizie a unor timpi de ordinul câtorva nanosecunde şi chiar fracţiuni ale acestora. Acest lucru este imposibil de realizat cu un cronometru electronic portabil pilotat cu un cristal de cuarţ. Pentru a prezenta o precizie de măsurare acceptabilă, un pistol LASER ar cântări zeci de kilograme, iar preţul acestuia ar fi de sute de mii de euro”, a explicat profesorul universitar.

„Măsurarea vitezei se doreşte una metrologică, dar este efectuată prin mijloace nemetrologice şi, ca atare, este nelegală”

El a mai spus că la argumentele amintite mai sus se adaugă şi o altă sursă de erori generată de faptul că viteza de procesare a semnalului electric furnizat de detectorul fasciculului laser verificat este de circa 15 ori mai mică decât viteza de propagare a fasciculului laser.

„Legea Metrologiei din România specifică foarte clar că orice mărime metrologică măsurată prin mijloace nemetrologice este ilegală. Măsurarea vitezei autovehiculelor se doreşte una metrologică, dar este efectuată prin mijloace nemetrologice şi, ca atare, este nelegală”, ne-a declarat profesorul univ. dr. ing. Gheorghe Gutt. El a subliniat că nu are nimic de imputat Poliţiei Române, atât timp cât radarele sunt verificate metrologic şi au aviz de la Biroul de Metrologie Legală din România.

„Din lipsă de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice ale personalului acestei instituţii, dar şi din lipsa de mijloace tehnice de verificare a performanţelor unor mijloace de măsurare prezentate de diferite firme spre omologare, se iau în considerare caracteristicile tehnice şi de performanţă metrologice prezentate de acestea în fişa tehnică a mijlocului de măsurare, fără a se face alte verificări”, este concluzia dură a profesorului universitar.

El a reiterat o teorie pe care a mai prezentat-o în Monitorul de Suceava, anume că măsurarea vitezei din mers a autovehiculelor (atunci când se deplasează şi autospeciala de poliţie) este profund ilegală, tot pe fondul erorilor mari care apar.

Sunt sau nu relevante erorile de câţiva kilometri la oră?

Aşadar, dacă ar fi să concluzionăm ceea ce spune profesorul universitar, aparatele radar înregistrează viteze relative, cu erori importante. Pe de altă parte nu trebuie uitat că până la urmă radarele au în primul rând rolul de a-i face pe şoferi să reducă viteza şi astfel să fie evitate accidentele care sunt din ce în ce mai frecvente de ani de zile. Susţinătorii radarelor spun că este puţin relevant faptul că pot apărea erori de câţiva kilometri la oră, acesta până la urmă fiind doar un amănunt.