Cazurile de hoţi care au scăpat de răspundere penală în urma împăcării cu victimele lor, fapt permis de Codul Penal, dar contestat vehement de mai mulţi procurori, care au venit cu exemple concrete privind recidivişti care încearcă să profite din plin de această prevedere, au fost frecvente pe parcursul ultimului an. O statistică a Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc arată că, pe parcursul anului trecut, 30 de dosare penale având ca obiect infracţiuni de furt sau furt calificat s-au soluţionat prin împăcarea părţilor. Mai exact, la fapte de furt, din 151 de dosare finalizate, 22 s-au soluţionat prin împăcarea părţilor. În ceea ce priveşte dosare penale care au avut ca obiect infracţiunea de furt calificat, din 160 de dosare finalizate, opt s-au soluţionat prin împăcarea părţilor.
Negocierile dintre intermediarii hoţilor şi victime pot duce la presiuni
Chiar dacă per ansamblu această prevedere are un rol pozitiv - soluţionarea mai rapidă a unor anchete, cu recuperarea prejudiciului pentru victime, realitatea a arătat că în cele mai multe cazuri cei care s-au împăcat cu victimele au fost infractori recidivişti, care au trăit o viaţă din furat. Existe şi exemple concrete care au arătat că pot apărea presiuni pentru împăcarea dintre hoţi şi victimă.
Un exemplu este cel din dosarul în care au fost trimişi în judecată inculpaţii Cristian Filip Calancea, în vârstă de 30 de ani, din Sadova, Lucian Solomon, de 22 de ani, şi Gruia Mălin Lăcătuş, de 30 de ani, ultimii doi din Pojorâta, toţi cu antecedente penale în materie de furturi.
La primul termen al procesului, procurorii s-au trezit că două victime ale furturilor, ultimele fapte pentru care cei trei au fost trimişi în judecată, s-au împăcat cu hoţii, dând declaraţii notariale în acest sens. Una din părţile vătămate, care a primit 1.000 de euro pentru a-şi retrage plângerea, a vrut la un moment dat să dea banii înapoi, moment în care s-a ajuns la presiuni. Din ancheta Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a rezultat că cei trei hoţi aveau un complice în libertate, Dănuţ Ioan Dariciuc, din Câmpulung Moldovenesc, care se ocupa de valorificarea bunurilor furate şi de intermedierea împăcărilor. Acesta a fost pus sub acuzare şi arestat preventiv pentru tăinuire la furt calificat şi favorizarea făptuitorului
O piedică reală în înfăptuirea actului de justiţie
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, Constantin Steiciuc,a subliniat că din punctul său de vedere această prevedere a Codului Penal este o piedică reală în înfăptuirea actului de justiţie. El a declarat că unitatea de Parchet pe care o conduce se confruntă în mod real şi repetat cu această problemă în ultima perioadă de timp şi susţine cu tărie o modificare a Codului Penal, în sensul ca împăcarea părţilor să nu fie posibilă măcar la cei care au antecedente penale în materie de furturi.
Procurorii de la Rădăuţi semnalează aceeaşi problemă: “o formă de încurajare a infractorilor”
Şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, doi indivizi trimişi în judecată pentru numeroase fapte au scăpat de răspundere în două dosare de furt, prin împăcarea părţilor. Sabin Begean, în vârstă de 23 de ani, din Bilca, şi Marian Pleşca, de 24 de ani, din Volovăţ, ambii cunoscuţi cu antecedente penale, prinşi de poliţie după o urmărire cu 11 focuri de armă şi după ce fugarii au aruncat mai multe butelii în calea autospecialei de poliţie, s-au împăcat în instanţă, prin intermediari, cu părţile vătămate. Acesta este doar cel mai recent caz de acest gen înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, a arătat procurorul Sebastian Andrei Bucşa.
„Considerăm că instituţia împăcării în cazul infracţiunilor de furt şi furt calificat pune într-un real pericol apărarea valorilor sociale, respectiv patrimoniul persoanei, putând constitui o formă de încurajare a infractorilor la săvârşirea unor astfel de infracţiuni, ştiind că atât timp cât vor repara prejudiciul produs pot evita tragerea la răspundere penală. De asemenea, împăcările dintre persoana vătămată şi inculpaţi, în special cei cunoscuţi cu antecedente penale, survin în multe cazuri urmare a presiunilor directe sau indirecte exercitate de aceştia din urmă sau de membrii familiilor acestora”, a atras atenţia procurorul.
Hoţii pot scăpa de răspundere şi după ce au fost trimişi în judecată
Un alt caz important soluţionat prin împăcarea părţilor este cel legat de o spargere cu prejudiciu foarte mare din casa primarului suspendat al comunei Udeşti, Săvel Botezatu. Şi în acest caz toţi autorii erau cunoscuţi cu antecedente penale.
Procurorii atrag atenţia că posibilitatea împăcării în cazul hoţilor recidivişti, care trăiesc din furat, zădărniceşte munca din anchete de luni de zile, încurajează comiterea altor fapte şi chiar pune în pericol victimele, care în unele cazuri au fost supuse la presiuni.
Practic, poliţiştii şi procurorii au ajuns să fie transformaţi într-un soi de recuperatori legali. O problemă este legată şi de faptul că aceste împăcări pot surveni şi în instanţă, la primul termen de judecată. Asta înseamnă că anchete de luni de zile pot fi anulate şi după ce inculpaţii sunt trimişi în judecată şi, eventual, arestaţi preventiv.