„Eminescu în limbile lumii”, la Lectoratul de limbă română de la Universitatea din Cernăuţi

Lectoratul de Limbă Română al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava (USV) din cadrul Universităţii Naţionale „Yuriy Fedkovych” din Cernăuţi a organizat sâmbătă, 27 februarie, în Sala albastră a Universităţii cernăuţene, o masă rotundă intitulată „Eminescu în limbile lumii: traduceri, receptare critică şi academică (I)”.

În introducere, Gina Puică, titulara lectoratului, a prezentat şi a argumentat tematica aleasă pentru această masă rotundă.

„Plecând de la constatarea că discuţiile despre Eminescu se cantonează prea adesea la destinul românesc al operei, gazda evenimentului a reliefat necesitatea considerării mai atente a receptării în alte spaţii şi limbi a operei poetului naţional român (tradus în peste 80 de limbi), insistând de asemenea asupra importanţei simbolice a oraşului de desfăşurare a evenimentului: Cernăuţi, oraşul lui Eminescu şi un oraş de fertile interferenţe, multicultural prin excelenţă”, a transmis USV prin intermediul unui comunicat de presă.

Dată fiind vastitatea temei, Gina Puică a anunţat că masa rotundă de sâmbătă va avea una sau mai multe continuări, comunicările acestei prime ediţii fiind majoritar axate pe spaţiul cernăuţean şi mai larg ucrainean.

Invitatul special al mesei rotunde a fost Consulul general al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, care într-o amplă alocuţiune a vorbit în calitate de diplomat, de istoric, dar şi de persoană cunoscătoare a celor două spaţii, românesc şi ucrainean. Referindu-se atât la opera lui Mihai Eminescu, cât şi la cea a lui Taras Şevcenko, insuficient cunoscute în Ucraina, respectiv în România, Eleonora Moldovan a pledat mai pe larg întru mai buna cunoaştere reciprocă a celor două popoare vecine, strâns legate prin numeroase fapte de cultură din prezent şi din trecut. Comunicările ştiinţifice care au urmat au întărit argumentele diplomatului român.

Scriitorul Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, a prezentat o panoramă a traducerilor din opera eminesciană publicate în lume, oferind numeroase informaţii detaliate despre traducerile efectuate în spaţiul slav, cu precădere în Ucraina. În continuare, conf. dr. Ilie Popescu, vreme îndelungată cadru didactic la Catedra de filologie română şi clasică a Universităţii Naţionale „Yuriy Fedkovych” din Cernăuţi, a revenit asupra experienţelor sale de dascăl, în care opera eminesciană i-a servit adesea drept ghid. Volodymyr Antofiychuk, prof. dr. la Catedra de filologie ucraineană a Universităţii cernăuţene şi prof. Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, a oferit o comunicare comparatistă, urmărind felul în care rugăciunea şi psalmul sunt tratate poetic de Taras Şevcenko, respectiv de Mihai Eminescu. Apoi Cristinia Paladian, lector dr. la Catedra de filologie română şi clasică a Universităţii din Cernăuţi, „s-a aplecat asupra traducerilor în limba ucraineană a textelor eminesciene din perspectiva prozodiei, insistând asupra felului în care a fost transpus poemul <Sara pe deal>, text de o muzicalitate desăvârşită, emanată din structura prozodică extrem de complexă”, a transmis USV.

Spre finalul mesei rotunde, Inessa Krasnokutska, lector la Catedra de matematică a Universităţii Naţionale „Yuriy Fedkovych” din Cernăuţi şi cursantă a lectoratului de limbă română, a oferit o emoţionantă lectură în limba română a poemului eminescian ”Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”.