Printează articolul
Trimite e-mail
Un mod revoluţionar de reparare a caroseriilor, fără clasicul chit, fără şlefuire, pregătire şi fără vopsire, operaţiuni costisitoare şi pentru care e nevoie de mult timp, a ajuns şi pe piaţa suceveană. Născut dintr-o greşeală, în urma unei încercări accidentale de îndreptare a tablei unei portiere, PDR (Paintless Dent Repair) este un sistem de reparaţii care permite corectarea imperfecţiunilor caroseriei fără revopsirea elementelor afectate. Această tehnică este folosită pe scară largă în străinătate, însă puţin utilizată la noi din cauza lipsei personalului calificat, în România funcţionând în acest moment doar câteva spaţii în care se execută astfel de reparaţii ale caroseriilor.
Această tehnică destul de nouă este agreată de clienţii care doresc ca în urma reparaţiei să păstreze culoarea originală a maşinii. Ea constă în îndreptarea, în împingerea tablei afectate de lovituri de grindină sau lovituri de parcare, înapoi spre poziţia iniţială, folosind nişte scule speciale care acţionează asupra tablei ca nişte pârghii. Procedeul are câteva avantaje, cel mai important fiind faptul că păstrează vopseaua originală a maşinii, vopsea care este incomparabil mai bună decât vopseaua de retuş folosită în service-uri pentru revopsire. Costurile unei asemenea intervenţii reprezintă 30-40% din costurile clasice de îndreptare, chituire, pregătire şi vopsire. Un alt avantaj de luat în considerare este timpul mult mai scurt de efectuare a reparaţiei, sub 10% din timpul luat de operaţiunile clasice cu uscare îndelungată. Şi nu în ultimul rând, un avantaj deloc de neglijat este faptul că lucrarea poate fi făcută şi la domiciliul clientului. Şi dacă luăm în considerare faptul că fiecare a treia maşină din lume are îndoituri în urma unui mic contact, acest procedeu le poate face să revină la aspectul iniţial cu cheltuieli minime.
O meserie greu de descris în cuvinte, dar cu rezultate spectaculoase pentru clienţi
Sunt puţini cei care s-au încumetat să înveţe acest meşteşug, doar două fiind locaţiile unde se practică acest mod de lucru în judeţ. Dumitru Petrariu, un bărbat de 40 de ani din Suceava, este unul dintre cei care au investit bani şi timp, atât în achiziţionarea de scule şi echipamente speciale pentru acest tip de reparaţie, cât, mai ales, în instruirea pe care a făcut-o în Germania, în urmă cu cinci ani, unde a deprins tehnica de lucru. Anii pe care i-a petrecut de atunci în acumularea experienţei în acest mod de lucru îi consideră o perioadă de pregătire, iar adevăratele satisfacţii le are în momentul în care vede mirarea pe feţele clienţilor mulţumiţi de rezultatul muncii lui.
„Investiţia totală în scule a fost de aproximativ la 4.000 de euro, şcoala care a durat două săptămâni a costat aproximativ 10.000 de euro. Aşadar ăsta a fost startul, pentru că meseria în sine s-a învăţat în patru ani de zile, când am venit de la şcoală consider că nu ştiam să fac mai mult de 10% din ceea ce ştiu să fac astăzi. Aceste scule se folosesc pentru a împinge urmele lăsate de loviturile de grindină, accidentele de parcare sau tot felul de coliziuni cu tot felul de obiecte. Sculele pe care le vedeţi aici sunt folosite doar pentru împingere sau torsiune. De exemplu, cu această sculă, care e numită coadă de balenă, putem ajunge în locuri greu accesibile între două table, cum sunt ramforsările din plafon, portierele, capota spate sau aripile spate. Se introduce scula printre cele două table şi efectiv se face o torsionare, colţul coadei de balenă apăsând pe zona îndoită pentru a îndrepta tabla”, ne-a povestit Dumitru Petrariu.
Această meserie se poate explica maximum 60% prin cuvinte, pentru restul de 40%, practica vorbeşte cel mai bine. Procedeul de îndreptare se foloseşte de lumini şi umbre, utilizând o lampă de lucru pentru uşurarea muncii. Unde loviturile de pe tablă sunt mici şi mai puţin adânci, în urma procesului de îndreptare tabla poate ajunge foarte aproape de forma iniţială. În cazul adânciturilor mai mari, ceea ce face meşterul este o iluzie optică, creată cu ajutorul structurii vopselei, suprafaţa de tablă de sub vopsea rămânând în continuare cu o mică deformaţie, însă invizibilă din exterior.
Avantajele acestui procedeu de îndreptare fac ca numărul celor care apelează la el să fie tot mai mare
Costurile mult mai mici şi timpul economisit îi fac pe mulţi să apeleze la acest procedeu pentru a-şi îndrepta maşinile lovite în parcare sau afectate de loviturile produse de grindină. Un mare avantaj îl reprezintă preţul de achiziţie al unei asemenea maşini cumpărate la mâna a doua din Vest şi care poate fi retuşată cu cheltuieli minime în ţară.
Dumitru Petrariu ne face un tablou al economiei făcute prin acest mod de reparaţie:„Maşinile cu un preţ de până la 8.000 de euro care au fost afectate de loviturile de grindină au un preţ de achiziţie în Germania mai scăzut cu până la 2.000-3.000 de euro. Cele care sunt în zona de cost 15.000-20.000 de euro pot avea un preţ mai mic cu 25% din valoarea lor. În schimb, manopera pentru o maşină cu <integrală medie de grindină> costă la noi între 300 şi 500 de euro, faţă de preţurile de acolo, care pot ajunge între 1.200 şi 2.000 de euro.Manopera pentru reparaţiile la o astfel de maşină afectată de grindină durează în medie două zile şi nu poate depăşi trei zile de muncă”. Clienţii care îi calcă pragul lui Dumitru Petrariu sunt cei care s-au convins de aceste avantaje.
Ciprian Braşoveanu fiind un client care a venit de la Botoşani să-şi repare pe loc o portieră lovită în parcare.
„Cel mai important este că se păstrează vopseaua originală, cum a plecat ea din fabrică, iar la costuri e mult mai ieftin decât să vopseşti un element. Mi se pare un avantaj, la o problemă pe care o ai la o maşină, ţi-a căzut ceva pe capotă, a deschis unul o portieră, ţi-a atins-o un cant sau e bătută de gheaţă, e ceva de recomandat”, a declarat Ciprian Braşoveanu.
