Gustul legumelor de altădată, oferit, odată cu seminţele, celor care vor să le cultive în grădina proprie

Oamenii se plâng mereu că legumele şi fructele nu au nici un gust, însă puţini dintre ei ştiu că în Suceava există o bancă unde gustul de altădată e păstrat cu mare grijă. Aceasta este singura Bancă de Gene din România, unde sunt conservate seminţe din soiurile gustoase, care se cultivau acum zeci de ani. La fiecare început de an instituţia organizează o campanie de acordare gratuită a seminţelor din soiurile străvechi, prin acest demers dorindu-se salvarea soiurilor de legume şi cereale autohtone, care au început să fie înlocuite cu soiuri străine, lipsite de gust. Cererile pentru seminţe s-au primit prin internet, intrând pe site-ul băncii în perioada 15 noiembrie 2015 - 15 ianuarie 2016. Pe adresa www.svgenebanc.rocomenzile s-au făcut intrând la rubrica Informaţii şi apoi pe cea de Distribuţie probe, unde doritorii au putut solicita seminţe. Aceste campanii de preluare a cererilor pentru acordarea de seminţe sunt organizate de bancă de două ori pe ani. Cea de a doua demarează în luna august şi se adresează culturilor de toamnă.

Roşiile ”inimă de bou” au fost în fruntea cererilor făcute de cei care vor să simtă gustul de altădată al tomatelor

Iniţiativa a fost luată după ce s-a constatat că locuitorii satelor nu mai cultivă formele tradiţionale de plante, acestea riscând să dispară din cultură. Aşa se face că, de o bucată de vreme, produsele obţinute din aceste varietăţi de seminţe, diferite de cele rezultate din hibrizi moderni, se găsesc tot mai rar în pieţe. În perioada 15 noiembrie-15 ianuarie, peste 2.500 de cereri trimise prim e-mail au fost înregistrate în computerele băncii, iar numai în ultimele două zile s-au înregistrat 1.000 de cereri de seminţe. La aceşti 2.500 de beneficiari au ajuns peste 10.000 de probe de seminţe care se cultivau pe vremea bunicilor.

Despre ce seminţe au vrut oamenii să primească pentru a le cultiva în grădinile lor ne-a vorbit dr. biolog Silvia Străjeru, director executiv al Băncii de Gene:”Ca în fiecare an, pe primul loc în topul preferinţelor au fost legumele, iar dintre legume, tomatele. Dintre tomate, vedetă a fost în acest an soiul <inimă de bou> de culoare roşie sau trandafirie, provenind din diverse zone din România şi care într-adevăr are nişte calităţi gustative deosebite, cu o pulpă făinoasă şi seminţe puţine. Au fost solicitate seminţele de  ardei, din toate categoriile, de castraveţi, dovlecei, iar dintre bostănoase dovleacul plăcintar a fost cel mai cerut. La fasole, cea mai solicitată a fost fasolea pitică cu boabe grase, iar dintre păstăi oamenii au vrut păstăile pestriţe, care sunt foarte căutate. În ultimul timp au fost solicitate şi alte leguminoase proteice, cum este bobul. Bobul era foarte puţin răspândit în România, pretându-se în zonele mai reci, precum Bucovina, dar acum sunt solicitări şi din alte zone ale ţării, de la oameni care vor să-şi diversifice culturile. Cerealele sunt foarte puţin cerute, dar dintre acestea porumbul mai are căutare, anul acesta căutându-se foarte mult porumbul pentru floricele. Au fost cereri şi pentru porumbul sticlos pentru mămăligă sau de porumb Cincantin, un soi dispărut de mult timp din culturi. Pentru culturile de toamnă mai sunt solicitări de grâu din soiul Alac, grâul acela vechi, foarte rezistent, colectat de noi dintr-un sat izolat din judeţul Alba, unde doar două familii îl mai cultivau prin anul 2009.”

Banca de Gene Suceava, singura instituţie care se ocupă de păstrarea materialului genetic vegetal din România

Cu multă muncă şi o bună organizare, puţinii angajaţi ai Băncii de Gene din Suceava reuşesc să facă faţă cerinţelor de colectare, evaluare şi păstrare a resurselor genetice din România. Ei şi-au propus să salveze varietăţile tradiţionale româneşti, „populaţiile locale”, cum sunt denumite, care s-au obţinut în urma unor selecţii repetate, făcute de ţăranii care au cultivat pământul şi care în fiecare an şi-au oprit o anumită cantitate de sămânţă pentru viitorul an agricol. S-au obţinut astfel aceste varietăţi tradiţionale cu un gust deosebit, pe care cei din bancă le-au colectat din diverse locuri din România, le-au păstrat în colecţie şi acum le redau oamenilor pentru a fi cultivate din nou.

Silvia Străjeru ne-a spus cum funcţionează practic banca:„Toate probele pe care le aducem din diverse expediţii de colectare sau le primim de la diverşi utilizatori din România suntem obligaţi să le multiplicăm în câmpul nostru experimental de 1 hectar din cadrul băncii şi să facem un stoc de sămânţă suficientă pentru a le pune în cele două tipuri de colecţie pe care le avem. Avem o colecţie în care păstrăm seminţele la minus 20 de grade, Colecţia Strategică a României, pe care am început să o constituim după anul 2000 şi unde seminţele stau în condiţii stricte de temperatură, păstrate în pungi din folie de aluminiu, special fabricate pentru seminţele din băncile de gene. Păstrăm acolo seminţele cu un conţinut de umiditate foarte scăzut, aproximativ 5%, închise ermetic în aceste pliculeţe. Din fiecare probă pe care o avem la -20 de grade, avem o probă  păstrată şi la +4 grade, în colecţia cealaltă, care este destinată utilizării. O dată la cinci ani noi facem teste de viabilitate cu seminţele din colecţia <+4 grade> destinată utilizării, monitorizând în permanenţă ca să surprindem momentul când germinaţia scade sub 85%, pentru a împrospăta stocurile.”

Următoarea campanie, prin care banca oferă gratuit seminţe pentru culturile de toamnă, va începe în luna august

În  timpul celor două campanii organizate în fiecare an, banca oferă gratuit oamenilor seminţe cu calităţi deosebite şi cu rezistenţă la factorii de mediu, încercând astfel să le promoveze în cultură. Practic, aceste seminţe care se cultivau cu zeci de ani în urmă sunt acum înapoiate oamenilor pentru a le lăsa să evolueze în cultură, în speranţa că peste ani banca va avea ce colecta din nou. Munca lor are ca scop contracararea legumelor şi fructelor ameliorate, apărute în ultimii ani pe piaţă, soiuri fără calităţi gustative.

Cei care solicită aceste seminţe sunt oameni care nu mai găsesc nicăieri seminţele tradiţionale şi care au avut surprize neplăcute cu seminţele cumpărate din comerţ, precum lipsa germinaţiei şi a gustului. Cei mai mulţi vor varietăţi sănătoase care pot fi cultivate în sistem agricol tradiţional, fără fertilizatori chimici şi fără substanţe chimice de combatere a bolilor sau dăunătorilor. La mijlocul lunii august Banca de Gene Suceava va începe primirea cererilor pe internet din partea celor care doresc seminţele necesare culturilor de toamnă, campanie care va dura 30 de zile.