Faţă de SC Artpeisaj SRL Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, în calitate de beneficiar, deţine de aproape patru ani de zile un debit (datorie) în valoare de 893.323,72 de lei, rezultat din contractul de execuţie lucrări „Îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate în comunele: Arbore, Bălăceana, Cacica, Ciprian Porumbescu şi Drăgoieşti, judeţul Suceava”. În calitatea sa de beneficiar, Consiliul Judeţean Suceava refuză de aproape patru ani de zile să efectueze plata pentru lucrări acceptate, verificate de nenumărate ori.
Facturile emise de SC Artpeisaj SRL sunt în momentul de faţă achitate parţial, Consiliul Judeţean Suceava prevalându-se de o prevedere contractuală abuzivă, respectiv că va efectua plata doar după ce va încasa sumele de la finanţator.
Ce nu vrea să precizeze domnul preşedinte este faptul că instituţia reprezentată de dumnealui şi-a luat angajamentul faţă de Administraţia Fondului pentru Mediu să nu întrerupă implementarea proiectelor, să atragă finanţarea din alte surse legal constituite, dacă finanţarea este sistată. De asemenea, şi-a luat angajamentul să susţină, până la decontarea din partea finanţatorului, execuţia proiectelor din surse financiare proprii.
În cadrul contractului de lucrări privind amenajarea parcului din curtea spitalului, prima factură a fost plătită cu o întârziere de 666 de zile de la data emiterii, respectiv 01.08.2012.
Distinsul preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava nu precizează faptul că acest contract a fost prelungit prin două acte adiţionale ca urmare a neasigurării finanţării din partea Administraţiei Fondului pentru Mediu. Aceste acte adiţionale au prelungit contractul de lucrări până la data de 30 noiembrie 2014, sub condiţia suspensivă a asigurării în continuare a finanţării din partea Administraţiei Fondului pentru Mediu. De această condiţie depinde însăşi existenţa raportului juridic-obligaţional. Nu puteam executa din punct de vedere legal lucrări atâta timp cât nu a fost îndeplinită condiţia, respectiv existenţa finanţării.
După ce Consiliul Judeţean Suceava ne trimite adresă prin care suntem informaţi asupra faptului că acest contract (amenajare spital) este de ”drept reziliat”, în data de 29.06.2015 (în afara valabilităţii contractului), ne comunică adresa finanţatorului prin care acesta din urmă, pentru prima dată, certifică alocarea sumelor, pe anul 2015, necesare execuţiei lucrărilor.
Referitor la aceste contracte, Consiliul Judeţean se prevalează de o clauză abuzivă, având drept scop degrevarea de la răspunderea achitării facturilor, conduită vădit abuzivă în condiţiile în care, în raporturile cu societatea noastră – executant al lucrărilor, Consiliul Judeţean Suceava are calitate de beneficiar şi, în mod direct, de debitor al obligaţiei de plată a acestor lucrări.
Artpeisaj a încheiat contracte de achiziţie publică cu o instituţie a statului, deci o instituţie care i-a generat încredere şi pe acest considerent a executat şi lucrările care au fost recepţionate. Nu este însă posibil ca aceste contracte să fie folosite de Consiliul Judeţean Suceava ca să amâne fără termen plata lucrărilor executate pe motiv că nu a încasat banii de la Administraţia Fondului pentru Mediu. O asemenea interpretare a clauzelor contractuale este abuzivă, constituind abuz de poziţie dominantă. Ar însemna că se ajunge şi la o îmbogăţire fără justă cauză deoarece lucrările au fost executate, recepţionate, Consiliul Judeţean Suceava profită de ele dar fără să le plătească.
Aceste contracte ar fi trebuit să fi fost executate pe ideea de echitate şi echilibru al prestaţiilor, în vederea respectării dreptului la echilibru contractual. Cu toate că am solicitat în nenumărate adrese respectarea bunei-credinţe, restabilirea echilibrului contractual şi al echităţii, Consiliul Judeţean Suceava a refuzat aceste solicitări. Aceste clauze inserate în contract reprezintă instrumentul predilect al abuzului de putere economică, manifestat de Consiliul Judeţean Suceava.
Contractul este o lege a părţilor, iar această lege este legitimă câtă vreme nu acoperă un abuz, câtă vreme nu încalcă ordinea publică şi cerinţele bunelor moravuri şi câtă vreme este conform cu echitatea. Considerăm că aceste convenţii trebuiau executate cu bună-credinţă, nu numai pentru că acesta este modul onest în care trebuie interpretat contractul în vederea executării sale, ci şi pentru că buna-credinţă este o clauză implicită a contractului, la fel de obligatorie ca şi clauzele exprese.
Libertatea contractuală nu înseamnă că părţile au o libertate absolută şi discreţionară de a stabili legea.
Art. 969 Cod Civil –Legea recunoaşte forţa deplină doar contractelor legal făcute, aşadar acelea care nu derogă de la ordinea publică şi bunelor moravuri. (art. 5 Cod Civil)
Cu deosebită consideraţie,
SC ArtpeisajSRL Suceava