La Şcoala Primară Lunca, din localitatea suceveană Zamostea, clopoţelul sună doar pentru şase elevi. Situată la drumul judeţean 291K, ce face legătura dintre judeţele Suceava şi Botoşani, un drum plin de gropi adânci şi denivelări, şters demult din conştiinţa autorităţilor, la şcoala din Lunca este mai mereu o linişte nefirească. Pe coridoare suflă vântul, mai toate clasele sunt goale, iar în curtea unităţii nu e ţipenie de copil. De la an la an, tot mai puţini elevi trec pragul şcolii din sat, iar din toamnă unitatea din Lunca va dispărea cu totul de pe harta şcolară a judeţului.
Satul s-a depopulat, doar bătrânii au mai rămas să îndure sărăcia şi greutăţile, iar mulţi dintre locuitori au ales viaţa de la oraş sau de peste hotare.
Cauzele bine cunoscute – declinul natalităţii şi migraţia peste hotare – lasă pustii zeci de şcoli din judeţ, astfel că închiderea unităţilor pare cea mai la îndemână soluţie.
„Pentru acest an şcolar, am primit acordul Inspectoratului Şcolar ca şcoala să funcţioneze, cu toate că avem microbuz care ar putea prelua elevii din Lunca la şcoala de centru. Acum sunt şase elevi, însă la anul unul dintre ei va renunţa, nu vrea să continue în clasa a V-a, iar doi vor veni în învăţământul gimnazial. Din urmă nu mai vin alte generaţii, iar cu trei elevi care rămân şcoala nu va mai putea continua. Am făcut şi statistici cu secretara şi într-adevăr nu mai avem cum să menţinem şcoala din Lunca”, povesteşte Adrian Achihăei, directorul şcolii din Zamostea, la care este arondată şi unitatea din Lunca.
Profesor pentru şase elevi
Magda Honceriu este singurul cadru didactic de la Şcoala Primară Lunca, comuna Zamostea, unitate de învăţământ ce coincide cu o singură clasă în care învaţă cei şase elevi, de la clasa I, la clasa a IV-a. Toţi în acelaşi timp, însă la materii diferite.
„Avem un băieţel în clasa I, la clasa a II-a este înscrisă o fetiţă, iar la clasa a IV-a sunt patru copii, dintre care unul cu dizabilităţi şi care stă doar două ore pe zi la şcoală”, ne povesteşte cadrul didactic.
Recunoaşte că ar fi preferat să lucreze într-o clasă liniară, cu o singură generaţie, într-un colectiv unde elevii să înveţe ce înseamnă competiţia, performanţa şi calitatea.
„Este la fel de greu cu şase ca şi cum ar fi 20 sau 30. Trebuie să lucrez diferenţiat. Împart tabla în trei şi la clasa I când predau, ceilalţi lucrează pe caiet şi invers. E bine, deja sunt în al doilea an la simultan, am mai fost un an la Feteşti, Adâncata. Eu încerc din răsputeri să le explic de toate, sunt copii buni, merg spre bine. Aş face faţă şi în mijlocul a 30 de elevi, mi-aş dori o clasă liniară”, povesteşte învăţătoarea.
Cu excepţia unei săli de curs recondiţionată pentru cei şase elevi, şcoala din Lunca nu a mai beneficiat de lucrări de modernizare de ani buni, iar asta se vede. „Am reparat o sală de clasă, holurile le-am pus la punct, pentru că pur şi simpli cădeau tavanele. Diferenţa e clară între clasa care funcţionează şi restul şcolii”, spune directorulAchihăei.
După ce pe şcoala din Lunca se va pune lacătul, elevii din sat vor avea transportul asigurat către şcoala din centru cu microbuze şcolare.
În anul şcolar trecut, populaţia şcoală din Zamostea se cifra la 385, în acest an numărul elevilor scăzând cu 11. Din prognozele realizate de conducerea şcolii, din toamnă, la şcoala centrală va fi organizată doar câte o singură clasă pe nivel, în loc de două, cum e în prezent, iar în celelalte şcoli din comună va funcţiona învăţământul simultan. O scădere a populaţiei şcolare duce în timp şi la o scădere a numărului cadrelor didactice, însă în viitorul apropiat, la nivel de judeţ nu este prevăzut un astfel de pericol.
Din toamna anului trecut, în judeţ au ieşit din circuit 25 de şcoli, toate din mediul rural.
Nici o şcoală autorizată sanitar în Zamostea
Zamostea figurează pe lista ruşinii, aceea a comunelor în care nu există nici o şcoală autorizată din punct de vedere sanitar. Centralizarea a fost întocmită de şefii învăţământului sucevean şi cuprinde 35 de localităţi care nu au reuşit să autorizeze nici măcar o singură unitate şcolară.
„Lucrurile se vor schimba cât de repede. La şcoala de centru finalizăm grupurile sanitare şi urmează să fie autorizată PSI şi de DSP, demersurile fiind în plină desfăşurare. La şcolile din Nicani şi Tăuteşti am finalizat grupuri sanitare cu apă curentă, iar pentru şcoala din Ciomârtan primarul comunei va depune un proiect pentru că acolo e nevoie de o investiţie mai serioasă”, a precizat directorulAchihăei.
La Zamostea, drumurile de coşmar, uliţele mizere şi gardurile într-o rână nu prefigurează o comunitate prosperă, ci mai degrabă un tablou al neajunsurilor şi al sărăciei. Directorul şcolii spune că, în ciuda faptului că agenţii comerciali sau micii investitori sunt „rara avis” în comună, iar singurii angajatori sunt instituţiile de stat, încearcă să-şi motiveze elevii şi să-i încurajeze să nu abandoneze studiile.
„Anul trecut din 37 de elevi care au dat capacitatea, 36 au continuat şcoala, ori la liceu, ori la şcoli profesionale. Încerc să-i ghidez să continue şcoala, le explic că este singura datorie a lor şi poate şi singura şansă”, a mai completat Achihăei.