Aproape 15.000 de hectare de teren agricol din Suceava au fost subvenţionate în ultimii doi ani pentru că au fost cultivate în sistem ecologic, beneficiari fiind 1.504 agricultori din judeţ, care au încasat subvenţii consistente. Evoluţia acestor suprafeţe în ultimii ani indică faptul că în 2014 şi 2015 s-a ajuns la o stabilizare în ceea ce priveşte terenul lucrat în sistem ecologic, după ce anterior suprafeţele au fost şi mai mari, în 2012 fiind atins un vârf, de peste 30.000 de hectare.
Inginerul Vasile Costan, directorul Direcţiei Agricole Suceava, a declarat că operatorii din sistemul de agricultură ecologică trebuie să îşi înregistreze activitatea la instituţia pe care o conduce, până pe data de 16 mai. Pentru cei care nu au practicat încă agricultura în sistem ecologic se poate solicita conversia de la agricultura clasică spre cea ecologică.
Banii se dau în funcţie de numărul de beneficiari eligibili
Vasile Costan a subliniat câteva dintre avantajele conversiei spre agricultura ecologică. Cel puţin în primă fază, foarte importante sunt subvenţiile, care sunt mai mari decât pentru terenul lucrat în sistem clasic. Anul trecut, sprijinul pentru conversia la metodele de agricultură ecologică a plecat de la aproximativ 300 de euro la hectar, pentru terenuri arabile, în timp ce pentru cei deja înscrişi în sistemul ecologic sprijinul a plecat de la 220 de euro. Sumele sunt mult mai mari pentru cultivatorii de legume şi plante medicinale sau pentru proprietarii de livezi sau vii. Subvenţia nu are un cuantum fix, ci se stabileşte în funcţie de numărul de beneficiari. Cu cât sunt mai mulţi beneficiari, cu atât valoarea ajutorului financiar scade.
Produsele ecologice autohtone pătrund greu pe piaţa din România
Agricultura ecologică poate fi practicată în zone în care nivelul de contaminare al solului este redus şi presupune o serie de obligaţii pe care şi le ia cultivatorul, legate de tratamentele pe care le aplică terenului. Pe durata întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie să respecte permanent regulile stabilite în legislaţia comunitară şi naţională. Ei trebuie să-şi supună activitatea unor vizite de inspecţie, realizate de organisme de inspecţie şi certificare, în scopul controlului conformităţii cu prevederile legislaţiei în vigoare privind producţia ecologică.
O statistică la nivel naţional arată că, începând din 2010, suprafaţa agricolă cultivată în sistem ecologic a crescut cu 60%. O problemă majoră este că puţine dintre produsele ecologice de pe rafturile magazinelor din România sunt autohtone. Cultivatorii români nu au reuşit încă să intre prea mult pe piaţă, în special din cauza lipsei unor asociaţii puternice. În aceste condiţii, produsele ecologice sunt vândute de regulă sub formă de materie primă, nu întotdeauna la preţuri foarte bune. Din păcate, mulţi consumatori nu sunt încă dispuşi să dea bani în plus pentru un produs cultivat în sistem ecologic, astfel că subvenţiile oferite de Uniunea Europeană sunt deocamdată atuul principal pentru trecerea la acest sistem.