Pentru sute de familii din cartierul sucevean Burdujeni Sat, străzilepe care locuiesc nu sunt decât nişte uliţe cu nume răsunătoare, de pictori, de artişti, personalităţi sucevene şi naţionale, precum Ştefan Luchian, Vasile Pârvan, Victor Babeş, eroi ai războiului de Independenţă – Ecaterina Teodoroiu, sau chiar titani ai literaturii ruse, precum Lev Tolstoi, pe care, dacă vrei să circuli, trebuie să răzbaţi printr-un strat gros de noroi, care ţine loc de asfalt.
Prima regulă care trebuie respectată, dacă vrei să vizitezi „străzile” din Burdujeni Sat, mai ales în perioadele ploioase sau după topirea zăpezilor, este să te dotezi cu cizme de gumă, preferabil cât mai înalte. Pentru o bună parte a locuitorilor acestui cartier al Sucevei, „gumarii” sunt mereu “la modă”, mai bine zis o necesitate, pentru a putea circula prin valurile de glod în care ţi se afundă piciorul la fiecare pas.
O parte din ei s-au învăţat cu noroiul, care face parte din viaţa lor de zi cu zi.
Îi vezi cum vin agale, păşind cu îndemânare prin zone mai sigure, pe care le „ochesc” dintr-o privire, pentru a le ocoli pe cele în care rişti să te afunzi în noroi până peste marginea încălţărilor, mai ales dacă, neştiutor, te aventurezi acolo în pantofi sau adidaşi.
O astfel de stradă de coşmar, „asfaltată cu noroi”, este Vasile Pârvan. Situată în capăt de cartier, cu puţin înainte de ieşirea spre Adâncata, strada a văzut cum arată asfaltul doar într-o margine, unde se intersectează cu artera principală – 22 Decembrie 1918.
De acolo începe zona de „off road”, care ar fi pe placul mistreţilor şi guiţătorilor rozalii care ne sunt atât de dragi mai ales când sfârâie în tigaie sau pe grătar.
Un lac de noroi se întinde de la un capăt în altul al străzii, pe care copii cu ghiozdan în spate îl traversează în drum spre şcoală, cizmuliţele fără de care nu au cum pleca de acasă afundându-li-se în mocirlă până la glezne. La fel păţesc şi cei care au de mers la serviciu ori la primărie, să îşi plătească taxele şi impozitele.
O parte din ei nu îndrăznesc să circule pe acolo fără maşină, dar şi pentru aceştia accesul este problematic, mai ales dacă au un model cu podea joasă, pentru că riscă să nu mai iasă din mocirla în care li se afundă roţile. De cât de curate sunt maşinile după ce intră pe acolo nici nu mai poate fi vorba. Vrând, nevrând, maşinile sunt şi acestea o cauză a problemelor cu noroiul, pentru că oricât balast ai pune acolo, sub greutatea acestora se afundă, îl mai simţi doar sub talpă, după ce ai trecut de stratul de noroi ce se adună deasupra.
Singura soluţie durabilă pentru rezolvarea problemei este asfaltarea străzilor de pământ din zonele mărginaşe ale Sucevei, care au cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii ani, sute de case fiind ridicate pe terenurile libere de lângă vechile locuinţe din Burdujeni şi Iţcani, în locul unora care nu mai puteau fi renovate sau pe terenurile utilizate odinioară pentru agricultură.
Pe lista de investiţii a Primăriei Suceava, anul acesta, sunt prinse la asfaltare străzile Lev Tolstoi din Burdujeni-sat, Constantin Moraru, 28 Noiembrie, Stadionului și Micșunelelor, din Iţcani.
Strada Lev Tolstoi are o suprafață carosabilă de 3.441 mp și o valoare a investiției de 1,239 milioane lei, str. Constantin Moraru are 3.930 mp și valoarea este de 1,530 milioane lei, str. 28 Noiembrie are 1.208 mp și costă 652 mii lei, str. Stadionului are 938 mp, cu o valoare a investiţiei de 378 mii lei, iar str. Micșunelelor are o suprafață carosabilă de 1.475 mp și o valoare a investiției de 711 mii lei. Pentru locuitorii acestor străzi, calvarul noroiului s-ar putea sfârşi anul acesta. Celelalte sute de familii care se luptă cu glodul zi de zi rămân cu speranţa şi cu „gumarii” indispensabili.
( 5 feb 2016, 11:52:58